Proiecte de eficienta energetica dezvoltate in Romania, sectoare avantajate si solutii de finantare disponibile

Forumul Roman de Eficienta Energetica, cel mai important eveniment anual dedicat dezvoltarii programelor de energie sustenabila, ajuns la a IV-a editie, a adus joi, 12 octombrie, la masa discutiilor, persoane-cheie din acest sector, de la reprezentanti ai Guvernului, la specialisti din randul dezvoltatorilor de proiecte, marilor companii de profil, dar si al bancilor care pot finanta acest sector.

Organizata de Asociatia Romana pentru Promovarea Eficientei Energetice (ARPEE) impreuna cu GOVNET Conferences, dezbaterea a punctat atat blocajele de la nivelul legislativ, cat si oportunitatile momentului in sectorul energetic, solutii de finantare concrete pentru proiecte si exemple de bune practici la nivel local.In deschiderea Forumului, Razvan Grecu, Presedintele ARPEE, a facut o scurta radiografie a situatiei actuale, subliniind realizarile, dar si nereusitele Romaniei la capitolul eficienta energetica. Potrivit acestuia, consumul de energie primara a scazut accentuat in Romania in ultimii 30 de ani, inclusiv dupa anii 2000, cand cresterea economica a fost reluata.
”Industria a scazut consumurile, in timp ce domeniul rezidential ramane oarecum constant. Au fost idei ca acest consum redus este cauzat de dezindustrializarea economiei. Nu e poza completa, nu ar trebui sa neglijam eforturile companiilor de a investi in eficienta energetica. Raportarile statistice arata ca intre 2000 si 2015 Romania ar fi avut eficienta energetica de tip tehnic de 15 milioane echivalent petrol”, a subliniat reprezentantul ARPEE.
El a mai amintit ca in zona de productie a energiei electrice s-a produs o schimbare a mixului in ultimii ani, de la centrale pe gaz si carbune, la proiecte importante de energie nucleara si energie regenerabila, iar zona transporturilor este pe o panta ascendenta, datorita influentei pe care a avut-o legislatia UE in privinta Diesel. De asemenea, in segmentul rezidential au fost unele pierderi in ultimii ani, dar nu semnificative.

In perspectiva urmatorilor 10 ani, Razvan Grecu a vorbit despre incertitudine: ”Evolutia consumului va fi dictata de evolutia politicilor economice, publice. In ceea ce priveste finantarea investitiilor, este o problema larga in zona de energie, cu atat mai acuta in zona de eficienta energetica. Sunt foarte multe obstacole de natura fiscala, financiara in dezvoltarea proiectelor".

Presedintele ARPEE a mai spus ca exista initiative, dar suntem departe de ce se intampla in UE, avem propuneri care nu au fost duse pana la capat, avem o problema de profitabilitate a investitiilor in eficienta energetica, iar consumatorii casnici nu isi permit inca investitii semnificative pentru eficientizarea energiei. Acesta a adus in discutie si schimbarea cadrului legislativ, pentru ca autoritatile publice sa poata juca un rol mult mai important in programe de eficientizare a consumului energetic in spitale si scoli.

Alessia Endellini, responsabil de politici la EFIEES - Federatia Europeana a Serviciilor de Eficienta Energetica Inteligenta din Bruxelles, a vorbit despre modificarile actuale ale agendei Comisiei Europene in zona eficientei energetice post-2020, referindu-se in special la Directiva privind performanta energetica a cladirilor, care a introdus "decarbonizarea" stocurilor nationale de cladiri si promovarea solutiilor alternative la renovarile clasice in sectorul constructiilor pe termen lung.

Dumitra Mereuta, Consilier Ministru pe Probleme Energetice, Ministerul Mediului, a spus ca, teoretic, tinta europeana pentru 2020 “am cam indeplinit-o”, insa in practica, lucrurile nu stau chiar asa, amintind ca in perioada 2000-2014, emisiile de CO2 legate de transportul rutier s-au dublat. De asemenea, reprezentanta Guvernului a vorbit despre potentialul ridicat in zona rezidentiala, avand in vedere ca exista fonduri europene in acest sens, despre cele 68 de municipii care au aderat la Conventia Primarilor si care au inceput sa faca pasi importanti in dezvoltarea pe partea de eficienta energetica.
In ceea ce priveste comunicarea institutionala, Dumitra Mereuta a spus ca Ministerul Energiei si ANRE trebuie sa fie sustinute de catre Ministerul Mediului si mai ales de catre Ministerul Finantelor, “pentru ca de ei depinde aprobarea in principal”. In viziunea sa, prioritatile Ministerului Mediului pana in 2020 ar trebui sa fie recrutarea oamenilor instruiti corespunzator, accesarea de fonduri UE si reinfiintarea Directiei de Schimbari Climatice.

Aurelia Simion, Sef Serviciu, Directia Generala Dezvoltare Regionala si Infrastructura, MDRAPFE, a prezentat modificarile adusei directivei UE privind eficienta energetica a cladirilor, referindu-se la pachetul legislativ aprobat in noiembrie 2016. “Se pune accent pe cresterea numarului de cladiri cu consum aproape zero de energie, toate cladirile care se vor construi trebuie sa aiba infrastructura pentru incarcarea bateriilor masinilor electrice. Se introduce si un indicator pentru inteligenta cladirilor”.
"Legat de finantarea pachetelor de masuri pentru cresterea eficientei energetice in cladiri, exista planul national de crestere a performantei blocurilor de locuinte. Exista finantare si prin programul operational regional - Axa 3 - cladiri rezidentiale (538 milioane euro) si cladiri publice si iluminat public (409 milioane euro)", a precizat Aurelia Simion.

Referitor la bunele practici din industrie, dar si la nivel public, au fost prezentate cateva studii de caz:

• Gheorghe Dobra, Director General Vimetco ALRO, a vorbit despre planurile companiei de a implementa un program de investitii pe termen lung (2017 - 2021), de 190 de milioane de dolari, pentru cresterea eficientei energetice si scaderea consumurilor companiei. In prima jumatate a acestui an, ALRO a finalizat investitii de peste 16 milioane de dolari in segmentul de aluminiu primar si in cel de aluminiu procesat. In sectorul de aluminiu primar, compania a obtinut o economie de 1,5 milioane de dolari anual, iar in cel de aluminiu procesat, o reducere de cinci ori a consumului specific de electricitate.

• Carmen Badici, inginer, membru al echipei care deruleaza proiectul “Light Smart System” dezvoltat de Luxten Lighting Company, a prezentat proiectul de reabilitare si modernizare a sistemului de iluminat public in Zona Metropolitana Constanta, finalizat in 2016 - 5 cartiere mari (Compozitori, Palazu Mare, Baba Novac, Constanta Sud, Peninsula) si 4 bulevarde (Mamaia, Aurel Vlaicu, Tomis, Ferdinand) – in care au fost folosite tehnologiile LED, sodiu si halogenura metalica.

• Bogdan Anton, Project Manager, Energy Transition Energy Transition Tractebel Engineering, a prezentat un proiect de eficientizare a consumului de energie in Bacau - 475 km retele electrice aferente iluminarii a aproape 200 km de strazi, dar si iluminarii aleilor pietonale, parcurilor, podurilor, tunelelor, pasajelor. Printre masurile propuse se numara inlocuirea stalpilor de iluminat existenti cu stalpi metalici noi, trecerea in subteran a instalatiei de alimentare cu energie electrica, modernizarea sistemului de control/comanda si introducerea unui sistem de tele-management.

• Doina Vornicu, COO, CEZ Romania, a amintit de cel mai mare parc eolian din Europa, dezvoltat de CEZ in Dobrogea cu 1,1 miliarde de euro euro, punctand in special problema parteneriatului public -privat si a lipsei de convingere din partea consumatorilor finali:

"Institutiile, consumatorii nu sunt convinsi de utilitate, nimeni nu va investi daca nu ii convingem. Parteneriatul public-privat nu functioneaza, nu vom face pasi mari in aceasta directie cat timp nu va functiona. Faptul ca ne-am atins ca tara targetul nu inseamna nimic. Am inchis entitati si tot ce am reusit sa deschidem ca noi puncte de consum sunt pe tehnologii mai noi si modernizate, dar si cu o capacitate de productie ceva mai mica”, a explicat Doina Vornicu.

Corneliu Rotaru, expert in eficienta energetica, a insistat asupra ideii de implementare a unui sistem performant de monitorizare a consumului energetic care sa contribuie, prin prelucrarea eficienta a datelor, la cresterea capacitatii de management energetic in companii. Astfel, finantarile pentru proiecte de eficienta energetica pot fi atrase foarte usor. De asemenea, in contextul in care fondurile europene pentru industrie s-au redus masiv, companiile nu trebuie sa tinteasca proiecte foarte mari, fiind de dorit sa se limiteze la sume de pana in 400.000 de euro, sustenabile din punct de vedere financiar.
Si pentru ca solutiile de finantare reprezinta o parte cruciala in dezvoltarea proiectelor de eficienta energetica, in cadrul forumului au fost dezbatute alternativele la fondurile europene, mai la indemana si mai usor de accesat.

Daniela Ionescu, Specialist in Infrastructura Urbana, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a precizat ca BERD are la dispozitie 100 milioane de euro in total pentru Romania, pentru investitii in eficienta energetica pe segmentul cladirilor rezidentiale. In plus, prin intermediul BERD, Banca Transilvania poate imprumuta persoanelor fizice din Romania 40 milioane de euro, sub forma unor credite ipotecare verzi, pentru locuinte eficiente energetic.
La randul sau, Oana Mogoi, coordonatorul echipei de infrastructura energetica din cadrul BCR, a explicat care sunt barierele in calea dezvoltarii proiectelor de eficienta energetica: cadrul legal este vag, garantiile de plata nu sunt bine dezvoltate, procesul de achizitii publice este inca prea ambiguu si consumator de timp pentru ESCO-urile locale, contractul de performanta energetica (EPC) nu este reglementat in contractele de achizitii publice, pregatirea proiectelor este dificila din cauza unor date insuficiente si neclare (in special a consumului de referinta) si a lipsei de coerenta intre procedurile diferitelor institutii (ANRE, ANRSC, ANAF etc.). 

“Ar trebui sa luam exemplu din pietele mature, ar trebui sa implementam si noi cele mai bune practici. De aici pleaca totul - de la un sistem legislativ clar, coerent si stabil”, a explicat Oana Mogoi.

“In cazul finantarii bancare, avand in vedere termenul destul de indelungat al contractelor de performanta energetica, acest lucru se vede in costurile finantarii si in cash-flow-urile companiilor ESCO. La ce ne-am uita ca finantator? In primul rand la compania ESCO, cata experienta are si ce situatie financiara are, daca este capabila sa implementeze proiectul, sa il opereze pe urmatorii 10-15 ani, daca va mai fi compania acolo. Acelasi lucru si pentru beneficiar. Daca beneficiarul dispare, cu siguranta avem economii zero. In legatura cu contractul de eficienta energetica, el trebuie sa ofere o alocare corecta a riscurilor intre toate partile, sa ofere garantii si sa nu poata fi terminat de oricare dintre parti unilateral”, a mai precizat oficialul BCR.

Mihai Tudorancea, Managing Partner TUD Financial Solutions, a propus o alta abordare a finantarii proiectelor de eficienta energetica: Primaria poate fi vazuta ca un ESCO - face investitia in reabilitarea cladirilor rezidentiale, are timp de 10 ani posibilitatea sa recupereze 20% din suma de la proprietari prin taxa de reabilitare. Pratic, Primaria ar fi purtatoarea investitiilor, iar economiile realizate ar avea un impact semnificativ asupra consumului.

Partenerii conferintei au fost: ALRO, ANRE, CEZ Group, Ethan Allen, Horizon 2020 – GuarantEE Building Energy Services in Europe, Linde Gaz Romania, Luxten Lighting Company SA, Mitsubishi, OMV Petrom, Schneider Electric, Telekom, TUD Financial Solutions.

www.govnet.ro