Propunerile producatorilor, in analiza autoritatii

Pe 21 ianuarie 2016, la sediul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) s-a desfasurat o intalnire intre conducerea MMAP, a Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM) si reprezentantii industriilor din Romania, pe tema recuperarii de pe piata a deseurilor rezultate din ambalaje. Intalnirea a vizat riscul la care tara noastra se supune in cazul neatingerii tintelor de reciclare in domeniul ambalajelor, respectiv potentiala declansare a unei proceduri de infringement. De asemenea, intalnirea a fost motivata si de semnalele din piata privind intentia producatorilor de a creste preturile produselor.

”Riscul declansarii procedurii de infringement in domeniul deseurilor de ambalaje a fost evidentiat de controalele fiscale derulate de Administratia Fondului pentru Mediu la organizatiile de transfer de responsabilitate (OTR) angajate de agentii economici pentru recuperarea deseurilor de pe piata. Controalele desfasurate in 2015 au identificat o serie de nereguli in acest sistem, dintre care, cea mai grava se refera la raportarea de catre OTR a unor cantitati fictive de deseuri care, in realitate, nu au fost niciodata colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalitati fiscale pentru 6 din cele 10 OTR din Romania, in valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe si catre Parchetul General, pentru verificare si stabilirea masurilor, conform legii”, a declarat Corina Lupu, secretar de stat in cadrul MMAP pentru domeniul Mediu. De altfel, potrivit comunicarii oficiale a Parchetului General, potentialul prejudiciu al acestor activitati se ridca la peste 54 milioane de euro.

La aceasta intanire, producatorii au solicitat autoritatii urmatoarele:
• amnistie fiscala;
• suspendarea termenului pentru depunerea declaratiilor anuale;
• diminuarea penalitatii de 2 lei pe kg, prevazuta de lege in cazul neindeplinirii tintelor de reciclare.

”Intentia Ministerului Mediului nu este aceea de a aplica penalitati pentru fiecare kg de deseu nereciclat. Intentia noastra este una foarte simpla: sa implusionam un system functional de management al deseurilor de ambalaje care sa nu plaseze Romania in nefericita situatie a unui infringement pe aceasta tema. Daca tintele de reciclare nu sunt atinse de producatori, exista riscul iminent de a primi penalitati europene de pana la 200.000 de euro pe zi. Prin urmare, amnistia fiscala nu este o solutie, aceasta nu ar face decat sa intretina o piata neagra a deseurilor, descoperita in urma controalelor AFM. In acelasi timp, o astfel de masura ar amana atingerea tintelor si, implicit, ar genera un infringement care s-ar rasfrange asupra populatiei. In plus, aceasta masura nu ar afecta eventuale penalitati care ar putea fi impuse la plata, deoarece legislatia nu poate fi aplicata retroactiv. In privinta celorlalte solicitari ale producatorilor, acestea vor fi evaluate dupa 25 ianuarie 2016, data la care producatorii trebuie sa depuna la AFM declaratiile privind cantitatile colectate in anul 2015. 
Abia atunci cand vom avea o estimare corecta a cantitatilor reciclate putem sa stim in ce masura tintele de reciclare au fost atinse si vom putea sti care este impactul real in piata. Ministerul Mediului doreste sa contribuie la sustinerea acestor industrii dar si la crearea unui sistem functional, durabil si conform cu legea. Trebuie sa tinem cont ca masurile UE in acest domeniu se vor inaspri odata cu adoptarea pachetului economie circulara, care va impune o recuperare a deseurilor de 90% pana in 2030”, a adaugat Corina Lupu.

In privinta semnalelor producatorilor privind cresterea preturilor produselor, reprezentantul MMAP a afirmat ca: ”aceasta atitudine este nejustificata, mai ales ca pana in acest moment nu au fost stabilite penalitati pentru niciunul dintre producatori. Pe de alta parte, in cazul neatingerii tintelor, este la fel de anormal sa transferi catre cetateni dobanzile si penalitatile de intarziere datorate nerespectarii legii, care, in astfel de situatii, permite inclusiv masura de esalonare a platii. Mai mult decat atat, consideram ca acest cost ar fi trebuit ajustat de la bun inceput, din momentul in care legea a intrat in efect, in urma cu aproximativ 10 ani.”

In ceea ce priveste reducerea penalitatii de 2 lei pe kg, acest lucru nu este de dorit, deoarece reprezinta un instrument pentru stimularea reciclarii si descurajarea depozitarii la groapa. Argumentul prezentat de producatori, care se refera la faptul ca alte state au costuri mai mici, este irelevant, deoarece in acele state cultura reciclarii functioneaza, acestea depasindu-si cu mult tintele propuse.
Pentru stimularea managementului sustenabil al deseurilor si pentru a creste rata de recuperare/conservare a resurselor naturale primare, MMAP are in vedere deblocarea sistemului de trasabilitate al deseurilor, dar si instrumente precum ”platesti pentru cat arunci”, sisteme imbunatatite de depozit-returnare, in special pentru deseurile din sticla, precum si sustinerea industriei de reciclare.

Informatii suplimentare:
Conform legii, orice agent economic care pune pe piata produse ambalate, este obligat sa recupereze deseurile de ambalaje rezultate in urma consumului. Legea este valabila pentru orice tara a Uniunii Europene, nu doar in Romania. Pentru asumarea acestei responsabilitati, agentii economici se pot organiza in cadrul unor structuri asociative de tip organizatie de transfer de responsabilitate, sau isi pot recupera deseurile puse pe piata prin resurse proprii. Daca agentii economici nu-si indeplinesc tintele asumate, acestia sunt obligati legal sa contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei pe kilogram pentru cantitatile de ambalaje nereciclate. Aceasta contributie este necesara pentru:
• a descuraja depozitarea deseurilor la groapa;
• a optimiza activitatea de reciclare a agentilor economici;
• dar si pentru a finanta prin AFM proiecte de colectare selectiva a deseurilor, proiecte care le vin in sprijin.

Legislatia privind obligatiile de reciclare este in vigoare, in Romania, de mai bine de 10 ani. In tot acest timp, au fost infiintate si autorizate un numar de 10 Organizatii de Transfer de Responsabilitate.