Incarci butelia in statiile de distributie GPL auto? Ce ar trebui sa stii pentru siguranta ta si a celor din jur? (I)

17903 vizualizari
Butelii GPL
Distribuie pe
Facebook, tweeter, forumuri, bloguri, etc., sunt invadate de pareri, opinii si mai ales sfaturi ale multor “specialisti” de ocazie care incearca sa promoveze idea ca este “mai bine sa incarci butelia de aragaz la statiile de distributie GPL auto (skiduri)”. Acest subiect a devenit chiar omniprezent atat la carciuma satului cat si pe bancuta din fata portii. Mai mult, faptul ca aceasta operatiune este total ilegala isi gaseste explicatia in diverse teorii ale conspiratiei emise de “doctii’ comunitatii.

Efectul acestor sfaturi, pe fondul si a unei lipse de informare din partea celor ce lucreaza in domeniu, este faptul ca lunar se inregistreaza accidente grave (nu de putine ori soldate cu pierderi de vieti omenesti sau raniri foarte grave), ce au drept cauza directa sau indirecta “butelia de aragaz”.

Prezentul articol se alatura eforturilor (destul de timide) pe care unii distribuitori de GPL le fac pentru constientizarea opiniei publice si de ce nu si a unor operatori instalatii imbuteliere GPL, asupra pericolelor care apar ca urmare a imbutelierii (ilegale) a buteliilor tip aragaz la skiduri. 

De ce aceasta activitate este periculoasa si cu un grad ridicat de risc?
Punctul de pornire il constituie gazul petrolier lichefiat (GPL). Trebuie stiut ca difera compozitia “ARAGAZULUI” fata de cea a “AUTOGAZULUI”. 

Proprietati generale ale GPL
Prin gaz petrolier lichefiat, prescurtat GPL, definim acele produse petroliere care sunt constituite din amestecuri variabile de hidrocarburi gazoase (etan, metan, butan) si care, in conditii ambiante, sunt in stare de vapori, dar pot fi usor lichefiate. 

In Romania, prin gaz petrolier lichefiat comercializat sub denumirea de ARAGAZ – se intelege produsul petrolier constituit din amestec de butan (minim 90%) si propan (maxim 9%). 

Denumirea de ARAGAZ este o denumire comerciala si provine din prescurtarea numelui Astra Romana Gaz, a gazului petrolier lichefiat (GPL) cu caracteristicile definite in SR 66-2007, continand, in principal max 12% C3 si min. 87% C4, cu presiunea de vapori de max. 7,5 bar /500C. In conformitate cu prescriptiile tehnice ISCIR, amestecurile de hidrocarburi C1– C4 sunt incadrate in mai multe categorii dupa presiunea de vapori si masa volumica si anume: amestecuri de tip A, Ao, B si C. 

Aceste amestecuri au urmatoarele proprietati: 
– amestecul de tip A: la 700C are o tensiune de vapori ce nu depaseste 11 bar si la 50°C o masa volumica nu mai mica de 0,525 Kg/l; 
– amestecul de tip Ao: la 700C are o tensiune de vapori ce nu depaseste 16 bar si la 50°C o masa volumica nu mai mica de 0,495 Kg/l; 
In comert, aceste amestecuri (A si Ao) se numesc, in mod curent, butan (comercial). 
– amestecul de tip B: la 700C are o tensiune de vapori ce nu depaseste 26 bar si la 50°C o masa volumica nu mai mica de 0,450 Kg/l; 
– amestecul de tip C: la 700C are o tensiune de vapori ce nu depaseste 31 bar si la 50°C o masa volumica nu mai mica de 0,440 Kg/l. 
Amestecurile de hidrocarburi B si C sunt denumite comercial propan. 

In momentul lichefierii gazelor, volumul se reduce considerabil, determinand depozitarea si manevrarea usoara a acestora. Un volum mic de GPL contine un volum considerabil de energie termica potentiala. In momentul utilizarii, GPL poate reveni in starea sa de vapori, pentru a fi utilizat de client ca un combustibil gazos. 

Gazele petroliere lichefiate sunt constituite fie din propan-propene (gaze cunoscute sub denumirea de Propan Comercial), fie din butan-butene (cunoscute sub denumirea de Butan Comercial), fie din amestecurile acestor hidrocarburi in proportie aproape egala. 
Compozitia chimica a propanului de tip I si II (extras din STAS 8723-70), se prezinta in tabelul urmator:

CaracteristiciTip I Tip II
Compozitie chimica, % masa:  
propan, max9293,5
hidrocarburi (C2), total max.*52,5
propilena, max.22
hidrocarburi (C4) total, max.22
Sulf total, mg/m3N, max.100
Apa, % max.**0,05

In compozitie sunt cuprinse si cantitati mici de hidrocarburi mai usoare decat propanul (metanul este practic absent, iar etanul in proportie de sub 2% ). 

Hidrocarburile gazoase sunt incolore si aproape fara miros. Ca atare pentru a fi usor depistate organoleptic, in cazul scaparilor din conducte sau recipiente, cand sunt folosite drept combustibil casnic sau industrial se odorizeaza cu un agent puternic mirositor, care sa indice prezenta gazelor in atmosfera pana la concentratii sub o cincime din limita de explozie. Cand este folosit in scopuri tehnologice, gazul petrolier lichefiat poate fi livrat si inodorizat. 

Ca odorarizant, se folosesc produse cu miros caracteristic, cum sunt compusii sulfului (mercaptanii, sulfurile, disulfurile). De regula, etil mercaptanul se adauga in proportie de 0,1 mg la 1 litru de gaz si asigura un miros patrunzator si neplacut de usturoi sau oua stricate, permitand detectarea olfactiva a celor mai mici scapari de gaze in mediul inconjurator. 

Presiunea de vapori 
Recipientele (rezervoarele, cisternele sau buteliile) in care se afla GPL nu sunt umplute niciodata complet cu lichid, ci numai 80%. In spatiul liber ramas deasupra lichidului se gaseste acela si produs in faza gazoasa, cele doua faze fiind in stare de echilibru. Pentru ca faza lichida sa treaca in stare gazoasa, rebuie sai se transmita din exterior o cantitate de caldura. Moleculele evaporate din lichid exercita o presiune asupra recipientului in care se afla, denumita presiunea de vapori. Cand faza vapori a unui produs coexista in echilibru cu faza lichida, presiunea de vapori este o masura a volatilitatii gazului; cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat mai mare este presiunea pe care o exercita gazul in interiorul recipientului care il contine. 

Densitatea relativa
Densitatea relativa (denumita si masa volumica relativa) reprezinta raportul dintre densitatea produsului si densitatea unui produs de referinta la acelea si conditii de temperatura si presiune. In mod conventional s-a luat aerul uscat ca produs de referinta pentru gaz si apa distilata in vid (fara urme de gaze) pentru produsele lichide, inclusiv gazele petroliere lichefiate. 
 

 Gazul  Denstitatea relativa
  Faza lichida Faza gazoasa
 Propan 0,51 1,561
 Butan0,5822,079

Din acest tabele se observa ca, densitatea relativa a fazei lichide a celor doua faze considerate este aproximativ jumatate din cea a apei, ceea ce inseamna ca acestea plutesc pe apa, o observa tie care este foarte importanta in cazul scurgerilor de lichid. 

In schimb, densitatea relativa a fazei gazoase este supraunitara in ambele cazuri. Trebuie sa se acorde o atentie deosebita acestei proprietati in cazul unei scurgeri dintr-un rezervor de depozitare, instalatie tehnologica, conducta etc., deoarece in aceasta situatie gazele se vor acumula sub forma unui nor la nivelul solului, deplasandu-se in jos in canale, gropi, subsoluri, neraspandindu-se usor in atmosfera, decat daca viteza vantului este foarte mare. Situatia prezinta un pericol sporit de incendiu datorita multitudinii surselor posibile de aprindere. 

Punctul de fierbere 
Punctul de fierbere este temperatura la care lichidele, prin incalzire, trec in stare gazoasa sau de vapori. 
La 0°C, presiunea de vapori pentru limita inferioara a butanului este de 0 bar, adica acesta este punctul sau de fierbere in conditii normale. Similar, punctul de fierbere al propanului este de –44°C. Aceste temperaturi sunt temperaturile maxime la care butanul si respectiv propanul trebuie racite,.daca se urmareste depozitarea lor la presiune atmosferica. 

Valorile coborate ale punctelor de fierbere a gazelor petroliere lichefiate creeaza pericole in exploatarea echipamentelor de evacuare a presiunii in care poate exista apa sau hidrocarburi grele. 
Punctele joase de fierbere a gazelor petroliere lichefiate mai creeaza si alte pericole in exploatare. Unul dintre ele ar fi acela ca vaporizarea rapida a acestor lichide poate raci pielea suficient pentru a cauza degeraturi personalului operativ ce vine in contact cu aceste hidrocarburi usoare. Este obligatoriu deci ca, ori de cate ori se lucreaza cu GPL, operatorul sa foloseasca echipament de protectie adecvat. Scaparile de gaze lichefiate dintr-un recipient pot fi usor detectate, deoarece la depresurizarea izoentalpica pana la presiunea atmosferica, temperatura acestora ajunge la valori negative. Ca urmare, umiditatea din aer ingheata, aparand un nor albicios si gheata in jurul locului in care s-a produs neetanseitatea. 

Limitele de inflamabilitate
In amestec cu aerul, gazele petroliere lichefiate dau nastere unor amestecuri explozive care pun in primejdie instalatiile si personalul. 
Intervalul de explozie pentru amestec propan-aer se situeaza intre 2,4 – 9,5%, iar pentru butan 1,8 – 8,4%. In practica, limitele se refera la limita inferioara pentru butan si la limita superioara pentru propan. 
In urma arderii propanului si butanului in aer rezulta bioxid de carbon si apa. Pentru o ardere completa, un volum de butan necesita 30 volume de aer, iar un volum de propan 24 volume de aer. 
Trebuie avut in vedere ca o cantitate insuficienta de aer conduce la aparitia monoxidului de carbon. 

Dilatarea GPL-ului 
Dilatarea fazei lichide a gazelor petroliere lichefiate sub influenta unei surse de incalzire este foarte mare in comparatie cu alte lichide. Astfel, rata de expansiune a gazelor petroliere lichefiate este de 15-20 ori mai mare decat cea a apei. 
Cand temperatura creste, gazul petrolier lichefiat se dilata, putandu-se ajunge ca intregul volum al rezervorului sa fie umplut cu gaz, fara sa mai existe vreun spatiu de lichid. Incepand din acest moment, la cresterea temperaturii cu fiecare grad, presiunea creste de 7-8 ori. Ca urmare a compresibilitatii reduse a gazului lichefiatsi a capacitatii de dilatare elastica a peretilor rezervorului de asemenea mica, acesta cedeaza. De acea este important sa se lase spatiu pentru dilatare in 
orice vas in care se pastreaza GPL. 
Nivelul maxim de imbuteliere in siguranta, pentru un vas cu GPL, poate fi calculat cu precizie in functie de produsul depozitat, dar, de regla, se lasa un spatiu de 20% din volumul vasului cu GPL, atunci cand vasul se umple pana la nivelul sau maxim de imbuteliere in siguranta. Acest nivel este denumit adesea “spatiu mort” si se determina prin utilizarea unui limitator de “spatiu mort”. 
Concluzionand, recipientele nu se umplu niciodata mai mult de 80% din volum.

Raportul lichid-gaz 
Dupa cum s-a aratat, prin aplicare unei presiuni vaporilor de GPL, acestia pot trece in stare lichida. Ca lichid, GPL ocupa un spatiu mult mai restrans decat GPL in stare gazoasa. De aceea, este mai convenabil si mai economicos sa se transporte GPL in stare lichida. 
Cand se reduce presiunea din recipient, lichidul revine in stare gazoasa si, in acest proces, volumul sau creste de aproximativ 250 de ori. Cu alte cuvinte, o tona de lichid, in procesul trecerii in stare de vapori, va umple echivalentul unui vas de 250 de tone. 

GPL-ul se evapora, ocupand un volum de 250 de ori mai mare decat volumul sau propriu. 
Diferentele reale intre butan si propan, la trecerea din stare lichida in stare de vapori, sunt: 
– 1 litru de propan lichid se transforma in 275 litri de vapori de propan; 
– 1 litru de butan lichid se transforma in 233 litri de vapori de butan. 
Este important de retinut ca o scapare mica de GPL lichid poate degaja o cantitate semnificativa de vapori de GPL. Pentru a lichefia propanul, este necesara o presiune de trei ori mai mare decat presiunea necesara lichefierii butanului. 
In concluzie, degajarea unei tone de GPL va imprastia un nor de gaz cu un volum echivalent cu volumul unui vas de 250 de tone, care atunci cand intra in combinatie cu aerul la limita inferioara de aprindere de 2,0% va degaja un nor de gaz inflamabil cu un volum echivalent cu volumul unui vas de 1250 de tone si care poate detona cu o forta corespunzatoare la 0,9 – 1,2 t de TNT. 

Volumul specific
Se defineste "volum specific" volumul ocupat de 1 kg de GPL lichid. Graficul indica valorile care volumului specific la temperaturi diferite. Comportamentul volumul lichidului sub influenta temperaturii este de cea mai mare importanta in ceea ce priveste umplerea recipientelor (butoaie sau cisterne). Intr-adevar avand in vedere importanta cresteri in volum, fiecare recipient de GPL lichid trebuie sa contina un spatiu pentru vaporii de gaz, pentru a evita expansiunea determina umplerea completa si deformare ulterioara pana la fisurarea containerului (lichidul spre deosebire de gaz, este incompresibil).

Conditiile de siguranta sunt asigurate atunci cand aveti la dispozitie cel putin 2,38 litri per 1 kg de propan. In practica, umplerea recipientelor supraterane solului nu poate depasi 80% din volum, iar pentru cei ingropati (avand in vedere ca diferentele de temperatura sunt mai mici) 85% din volum.

Punct critic
Este temperatura la care GPL nu poate fi in stare lichida.
– Propan 96,5 0C
– Butan 151,6 0C
Amestecurile celor doua componente vor avea puncte critice corespunzatoare diferitelor procente. 
GPL –ul lichid continut intr-un vas la temperatura corespunzatoare punctului critic vaporizeaza instantaneu (in intreaga masa) pentru care presiunile sunt foarte mari.

Limitele de explozie ale gazelor si ale amestecurilor 
Limitele de explozie inferioara si superioara delimiteaza domeniul in care se produce explozia unui gaz inflamabil, aflat in amestec cu aerul, la aparitia unei scantei. Se exprima in procente volum de gaz inflamabil in amestec cu aerul. 
Limitele de explozie prezinta o importanta deosebita in industria chimica si petrochimica; cunoscand limitele de explozie pentru un anumit gaz, pot fi stabilite masurile ce se impun pentru operarea instalatiilor in siguranta.
Avand in vedere cele prezentate mai sus rezulta ca pentru folosirea in conditii de siguranta a celor doua amestecuri de gaze (aragaz, respectiv, autogaz) este necesar ca atat a recipientii de stocare/manipulare cat si componentele instalatiilor in care sunt utilizate sa fie dedicate si conforme cu presiunile si temperaturile de lucru.

citeste in partea a II-a a acestui articol despre: Butelia tip Aragaz, Skidul de autogaz, Activitatea de umplere a buteliilor, Utilizarea buteliilor de aragaz, Concluzii

Autor: Conf. univ. dr. ing. Virgil FLORESCU
Articol realizat cu sprijinul ARGPL si PANEBO GAS SRL

ARTICOLE DIN ACEEAŞI CATEGORIE

ADAUGĂ COMENTARII

Plain text

  • No HTML tags allowed.
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • Web page addresses and email addresses turn into links automatically.
Atentie! Nu introduceti date personale in comentarii.
CAPTCHA
Permalink

Bună dimineața va rog dacă se poate sa îmi dați și mie un răspuns la o întrebare am acasă un rezervor de gaz propan de 5000t la care esté am o centrala de 35kv și un aragaz la bucătărie și în 40 de zile am primit factura de 4126ron echivalent 220m3 transformat în litri 862 litri este posibil asa ceva???

Marius
Permalink

Buna ziua,
Ma ajutati va rog si pe mine cu o speta. Am inteles de la vanzatorii de grill-uri pe gaz ca acestea sunt omologate pt Romania pe 30mBar. Eu am primit unul din Germania, insa acestea am inteles ca sunt omologate pe 50mBar. Ce trebuie sa schimb la el ca sa fie compatibil cu butelia noastra? Doar furtunul si regulatorul, sau apar modificari si la arzatoare?

Irinel
Permalink

Cu inghetatul cum e? Nu sufla nimeni o vorba!
La rulota butelia sta afara!(in compartiment neincalzit.) Iarna butelia incarcata "oficial" ,"de-a gata" care are mai mult butan ingheata si nu mai poate fi folosita! Sunt obligat sa o umplu cu GPL auto, care nu ingheata pana la -20gr.!!

Vali

Opinii

Licitatii

Valoarea estimata: 461 RON
Data publicarii:
Valoarea estimata: 17.172 RON
Data publicarii:
Valoarea estimata: 1.550 RON
Data publicarii:
Valoarea estimata: 449.798 RON
Data publicarii:

Reea Agency

Video