Fiind un aspect important al Directivei privind Performanta Energetica a Cladirilor (EPBD) (2002/91/EC; 2010/31/EU), Certificatele de Performanta Energetica (CPE) reprezinta una dintre cele mai importante surse de informare asupra performantei energetice a fondului cladirilor Uniunii Europene. De asemenea, aceste CPE au potentialul de a deveni instrumente eficace pentru a monitoriza impactul politicilor dedicate constructiilor de-a lungul timpului, precum si de a sustine implementarea cerintelor de consum minim de energie in procesul normativ.

In acest context, BPIE - Building Perforomance Institute Europe a lansat un studiu oferind o privire de ansamblu asupra abordarilor nationale referitoare la CPE in Uniunea Europeana. Scopul acestui studiu este de a evalua statutul de implementare a legislatiei UE in cele 28 state membre si Norvegia, concentrandu-se pe calitatea, disponibilitatea si posibilitatea de folosire a datelor CPE, precum si expunerea unor exemple de bune practici.
Rezultatele studiului arata ca implementarea schemelor CPE la nivelul statelor membre este inca in curs de desfasurare si se lupta cu anumite bariere precum acceptarea publica si introducerea pe piata. Schemele CPE nu sunt inca implementate in toate statele membre si nici puse in aplicare suficient. De aceea, calitatea, credibilitatea si utilitatea certificatelor variaza enorm intre statele membre si inca este nevoie de suport si indrumari pentru a implementa schemele CPE la nivel national.
Pe baza acestei analize sunt elaborate recomandari de politici pentru a exploata mai departe potentialele beneficii ce deriva din buna implementare a sistemelor de asigurare a calitatii si a registrelor CPE centralizate. De asemenea, acest studiu arata cum datele CPE pot fi folosite practic de catre responsabilii pentru elaborarea politicilor, agenti imobiliari, organizatii comerciale sau de catre centre de cercetare precum si altele. 

Pentru mai multe informatii, redam mai jos rezumatul studiului.
Raportul intreg este disponibil in limba engleza aici: http://bpie.eu/epc_2014.html#.VMuJ5GjF-Rw

REZUMAT
Certificatele de Performanta Energetica (CPE), fiind un aspect important a Directivei privind Performanta Energetica a Cladirilor (2002/91/EC¹; 2010/31/EU²) reprezinta un instrument crucial pentru a imbunatati performanta energetica a cladirilor. 
Principalul scop a unui CPE este de a fi o sursa de informare pentru proprietarii de cladiri, rezidenti (ocupanti) si actorii din domeniul imobiliar. De aceea, CPE pot fi considerate instrumente puternice pe piata care genereaza o cerere pentru eficienta energetica a cladirilor, tintind ca aceste ameliorari sa fie un criteriu de luare a deciziilor in tranzactii imobiliare si pentru a prescrie recomandari pentru imbunatatirea rentabila a performantei energetice. 

Asa cum a fost confirmat de studiile realizate de BPIE (2011, 2013), CPE sunt acum printre cele mai importante surse de informare asupra performantei energetice a fondului cladirilor Uniunii Europene. Progresele realizate in procesele de asigurare a calitatii si respectarea cerintelor EPBD la nivel national vor mari credibilitatea CPE si impactul lor asupra pietei. In plus, CPE au potentialul de a deveni instrumente eficace pentru a monitoriza performanta energetica a cladirilor si impactul politicilor dedicate constructiilor de-a lungul timpului, precum si de a sustine implementarea cerintelor de consum minim de energie in procesul normativ. 

Pentru a beneficia de potentialele avantaje ale schemei CPE, o implementare adecvata a cerintelor EPBD este esentiala. Odata cu revizuirea Directivei in 2010 statele membre au trebuit sa-si adapteze legislatia nationala privind schemele CPE si sa imbunatateasca sistemul prin: 
• Introducerea unui sistem de control independent al CPE (Art. 18); 
• Asigurarea competentelor certificatorilor in procedura de acreditare (Art. 17); 
• Introducerea penalizarilor pentru nerespectarea Directivei, inclusiv in caz de calitate necorespunzatoare a CPE (Art. 27); 
• A creste disponibilitatea CPE in tranzactiile de vanzare si inchiriere, precum si cresterea vizibilitatii etichetei energetice in publicitatea comerciala (Art.13). 

Scopul acestui studiu este de a evalua statutul de implementare a legislatiei UE in cele 28 state membre si Norvegia, concentrandu-se pe calitatea, disponibilitatea si posibilitatea de folosire a datelor CPE, precum si expunerea unor exemple de bune practici. Pe baza acestei analize aprofundate sunt elaborate recomandari de politici pentru a exploata mai departe potentialele beneficii ce deriva din buna implementare a sistemelor de asigurare a calitatii si a registrelor CPE centralizate.

Sistemele de control independente si penalizarile pentru nerespectarea Directivei sunt cruciale, dar nu sunt singurele elemente importante in procesul de asigurare a calitatii pentru o schema de certificare energetica. Calitatea CPE depinde in plus de o gama larga de aspecte legate de implementare, inclusiv de calificarile auditorilor energetici, cadrul metodologic si software, maniera de a colecta date etc. Studiul examineaza in ce masura elementele mentionate mai sus au fost implementate in Europa. 

Competentele auditorilor energetici sunt considerate ca fiind printre cei mai influenti factori care afecteaza calitatea si pretul certificatelor [CA EPBD 2011b]. Statele membre sunt flexibile in realizarea sistemului de formare si / sau de acreditare a expertilor calificati. In 20 din 28 de state membre, un examen obligatoriu pentru a verifica abilitatile certificatorului este recunoscut ca fiind un exemplu de buna practica. Pregatirea profesionala obligatorie a auditorilor energetici este necesara in 14 din 28 state membre, iar in unele tari numai atunci cand educatia si experienta profesionala lipsesc. Din ce in ce mai multe tari adopta noi masuri precum programe pentru dezvoltarea profesionala continua a auditorilor energetici si reinnoirea periodica obligatorie a licentei. 

Fig. 1 Cerinte pentru calificarea auditorilor energetici in cele 28 state membre

Pana acum, sistemele independente de control pentru CPE au fost oficial implementate in toate statele membre si Norvegia. In EPBD, termenul limita oficial pentru implementarea sistemelor independente de control a fost 9 ianuarie 2013. In anumite tari, precum Grecia, Ungaria, Letonia, Republica Ceha, Croatia, Germania, Polonia, Romania si Slovenia, implementarea acestor sisteme a avut loc numai in anii 2013-2014. Asadar, aceste tari sunt inca in faza de inceput a implementarii. Spre exemplu, in Polonia, Letonia si Republica Ceha³, regulile pentru controlul calitatii CPE au fost definite recent.

Fig. 2 Control de calitate independent a CPE in cele 28 state membre

Desi Anexa II a Directivei indruma statele membre in legatura cu masurile de verificare a CPE, abordarile variaza intre statele membre. Spre exemplu, in Belgia (Valonia, Flandra), Franta, Portugalia, Romania⁴, Olanda (Tarile de Jos) si Scotia, procentul statistic semnificativ a tuturor CPE se bazeaza pe un esantion aleatoriu de CPE emis per auditor de energie; spre deosebire de alte tari unde esantionul aleatoriu se bazeaza pe toate CPE emise. 

Rezultatele studiilor realizate de BPIE arata ca in 11 state membre, primul control de calitate a datelor este efectuat cu ajutorul software-ului pentru calcul (spre exemplu, verificarea validitatii). In plus, controlul de calitate a parametrilor de intrare este efectuat de registrul central de CPE in 19 state membre. In Irlanda si Letonia, in plus fata de sistemul independent de control a CPE, exista un sistem de control pentru calificarea expertilor, care pot primi puncte de penalizare in caz de certificare gresita. Un anumit numar de puncte conduce la necesitatea de a urma un program de pregatire pentru eliminarea deficientelor profesionale sau la suspendarea licentei. 

Nu toate statele membre cer prezenta fizica a certificatorului pentru a colecta informatiile tehnice necesare emiterii CPE (pentru cladiri existente). Cu toate acestea, inspectia la fata locului poate sa mai identifice alte probleme legate de cladire, care nu au fost identificate la distanta. In acest fel, inspectia la fata locului asigura o fiabilitate mai buna a certificatului emis si permite recomandari adaptate si eficiente. Nu este si cazul certificatelor emise pe baza informatiilor trimise de proprietarul cladirii prin posta, chiar daca certificatul ar costa mai putin in acest caz. 

In aproape toate statele membre, sanctiunile pentru nerespectarea Directivei au fost transpuse in legislatia nationala. In 12 tari o amenda fiscala poate fi impusa, insa numarul sanctiunilor este inca foarte redus. Pana acum, cea mai frecventa sanctiune impusa este cea administrativa precum o avertizare oficiala, recertificarea sau suspendarea licentei certificatorului. Neaplicarea sistemului de penalizare poate diminua calitatea, credibilitatea si utilitatea sistemului CPE. 

Cu toate ca aceasta nu este o cerere a Directivei, 24 state membre si Norvegia au infiintat pana acum registre centralizate de CPE. Aceste masuri au fost in mare parte luate in contextul monitorizarii si a controalelor de calitate a procedurilor de certificare energetica (de exemplu, esantion aleatoriu). Aceste registre sunt diferite prin tipul de date colectate, formatul si procedura de inregistrare, achizitie si partajarea datelor. In 12 tari exista acces public la informatia legata de CEP, ori prin acces direct la baza de date si / sau rezultatele agregate. Totusi, nu exista acces public in 9 tari. 

Acest raport prezinta studii de caz despre implementarea registrelor de CPE in Irlanda, Portugalia, Ungaria, Suedia, Slovacia si Marea Britanie. De asemenea, arata cum datele CPE pot fi folosite practic de catre responsabilii pentru elaborarea politicilor, agenti imobiliari, organizatii comerciale sau de catre centre de cercetare precum si altele. 

Implementarea schemelor CPE la nivelul statelor membre este inca in curs de desfasurare si se lupta cu anumite bariere precum acceptarea publica si introducerea pe piata. Schemele CPE nu sunt inca implementate in toate statele membre si nici puse in aplicare suficient. De aceea, calitatea, credibilitatea si utilitatea certificatelor variaza enorm intre statele membre si inca este nevoie de suport si indrumari pentru a implementa schemele CPE la nivel national. Potentialul de a schimba status quo-ul se afla in implementarea eficienta a noilor cerinte ce deriva din revizuirea Directivei (2010/31/EU), precum si stabilirea unui sistem eficace pentru controlul independent a certificatelor si aplicarea penalizarilor pentru nerespectarea Directivei. 

Pe baza statutului curent a implementarii CPE in Europa, urmatoarele recomandari pot fi facute: 

• Este necesar un progres constant in derularea schemelor CPE si a monitorizarii statelor membre pentru a verifica daca acestea respecta sau nu cerintele la nivel national si european. Pentru o implementare eficace a schemelor CPE, statele membre vor asigura resursele administrative, institutionale, financiare si umane adecvate. Responsabilitatile ar trebui sa fie impartite in mod corespunzator intre administratia publica si alte organizatii pentru anumite procese specifice precum programul de formare (training) si acreditare pentru certificatori, controlul independent al calitatii certificatului, aplicarea penalizarilor pentru nerespectarea directivei, etc. In aceasta privinta, suportul politic este absolut necesar pentru a obtine beneficii pe termen lung din schemele CPE si pentru a transforma pietele imobiliare conform tintelor EU 2050 pentru climat si energie. In plus, exista o nevoie stricta de a intari monitorizarea schemelor CPE (la nivel national si european), in special in ceea ce priveste sistemele de control independent si de aplicare a sanctiunilor pentru nerespectarea legislatiei in materie. 

• Rolul CPE trebuie sa fie intarit in contextul legislatiei nationale, mai ales pentru politicile si programele de renovare. CPE nu sunt numai surse de informare valoroase in ceea ce priveste masurile de eficienta energetica rentabile dar pot fi de asemenea un instrument important pentru a evalua si monitoriza rata de renovare a fondului de cladiri. Incorporand rolul CPE si registrele de CPE in politicile nationale de renovare va fi cel mai bun stimul pentru a ameliora si a sustine sistemul CPE peste timp. 
Precum a fost evidentiat in raportul despre finantarea renovarii energetice a cladirilor [DG Energy 2014], guvernele nationale ar trebui sa includa CPE ca o conditie necesara pentru a accesa fondurile publice (nationale si europene) pentru renovarea cladirilor. In Programul de Politica de Coeziune 2014-2020, o parte semnificativa din cele 23 miliarde de euro⁵ ar putea fi folosita pentru dezvoltarea unor proiecte de renovare la scara mare. 
Schitarea programului de finantare va lua in considerare un sprijin mai important pentru proprietatile cu performante energetice mai scazute (unde potentialul de economisire a energiei este mai mare). In plus, CPE vor servi ca „un plan individual de renovare de cladiri” care arata o abordare pas cu pas spre o renovare pe termen lung; nu numai pentru a introduce masuri de eficienta energetica rentabile, dar si pentru a incuraja proprietarii de cladiri sa prioritizeze si sa optimizeze actiunile (si investitiile) in anii ce urmeaza. 

• Trebuie introduse masuri suplimentare pentru asigurarea calitatii, mai ales in etapele de la inceputul procedurii de certificare, precum urmeaza: 

- Conditiile pentru a deveni expert (calificat) sau acreditat ar trebui sa fie intarite si armonizate in toate statele membre. Competenta si munca evaluatorului (certificatorului) ar trebui sa fie supuse unui sistem de control independent. In plus, statele membre ar trebui sa ofere programe de dezvoltare continue pentru evaluatori, pentru a motiva dezvoltarea lor profesionala si pentru a le imbunatati nivelul de experienta. In cateva tari, un evaluator trebuie sa treaca examene periodice obligatorii sau sa participe in programe de formare profesionala pentru a-si extinde licenta. 
- Evaluatorul trebuie sa fie prezent la fata locului (pentru cladirile existente) pentru a colecta informatiile tehnice cerute pentru procesul de certificare. Inspectia la fata locului poate influenta calitatea si fiabilitatea CPE si permite elaborarea de recomandari adaptate mai eficiente. 
- Instrumente digitale pentru verificarea calitatii datelor CPE ar trebui folosite, precum verificarea plauzibilitatii software-ului de calcul si / sau a registrelor CPE. Erori in datele colectate sunt printre cei mai frecventi factori care influenteaza calitatea CPE. Folosind solutii si instrumente digitale, se poate optimiza procedura de a emite, a valida si de a verifica CPE. Astfel, desi limitate, resursele umane si financiare sunt necesare. 
- Trebuie sa se intareasca si sa se armonizeze mai mult verificarea calitatii datelor CPE in toate statele membre. Un pas important a fost facut odata cu introducerea unui sistem de control independent prin revizuirea EPBD. Cu toate acestea, abordarile variaza intre tari, mai ales in ceea ce priveste selectia aleatorie a „esantionului reprezentativ statistic”. Un sistem de control a calitatii independent ar trebui sa ia in considerare o verificare completa a tuturor parametrilor prezentati in CPE, si o recertificare ar trebui sa fie facuta de catre un expert independent in timpul procesului de verificare. 

• Este nevoie de indrumare in dezvoltarea registrelor CPE centralizate, nu numai pentru a sustine sistemul de control independent, dar si ca un instrument pentru a colecta date si pentru a monitoriza fondul national de cladiri. Asadar, Comisia Europeana ar trebui sa elaboreze recomandari suplimentare si sa permita schimbul de cele mai bune practici pentru a avea baze de date CPE functionale (de exemplu, metode pentru a colecta si a analiza date). 

• Folosirea eficienta a datelor CPE trebuie sa fie promovata. Un sistem CPE bine functionabil impreuna cu o baza de date CPE au rolul unei surse de informare usor accesibile despre fondul de cladiri. Exista din ce in ce mai multe exemple de bune practici in Europa care demonstreaza valoare adaugata a datelor cuprinse in CPE pentru elaborarea de politici (de exemplu pentru elaborarea de strategii de renovare relevante) si monitorizare, dar si pentru analizarea pietii si cercetare. Spre exemplu, Bulgaria a folosit registrul CPE pentru a isi elabora propria strategie de renovare nationala (Art. 4, EED6). 

• In ultimul rand, o evaluare independenta a eficientei schemelor CPE este necesara. Inca mai este nevoie sa se identifice esecurile curente a schemelor CPE pentru a deveni credibile si relevante pe anumite piete si pentru a estima impactul viitor al CPE pe piata. 

_________
1 Directiva 2002/91/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 2002 despre performanta energetica a cladirilor. 
2 Directiva 2010/31/EU a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 despre performanta energetica a cladirilor (revizuire). 
3 In Republica Ceha, exista reguli pentru CPE independente pentru cladiri noi. Acum acelasi sistem pentru cladiri existente este inca in dezvoltare. 
4 In Romania, controlul calitatii a inceput in 2014; pana acum, rezultatele oficiale nu sunt disponibile. 
5 DG Energie (2014) Finantarea renovarii energetice a cladirilor, cu fondurile Politicii de Coeziune. 
6 Directiva 2012/27/EU a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2010 despre eficienta energetica, Directivele rectificate 2009/125/EC si 2010/30/EU si Directivele revocate 2004/8/EC si 2006/32/EC Text cu relevanta EEA.