In ziua de 19 octombrie 2012 a avut loc la Bucuresti, in sala Rapsodia a Hotelului Intercontinental Conferinta anuala a Retelei de Excelenta Lingvistica a limbii Romane folosite in cadrul institutiilor Uniunii Europene (Conferinta RO+).
Dl. Nicolae IDU, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania a deschis lucrarile Conferintei.
Din prezidiul conferintei au facut parte: acad. dr. Marius SALA, vicepresedintele Academiei Romane, presedinte de onoare al Retelei RO+, dl. Viorel SERBANESCU, seful Departamentului de limba romana, DGT (Directia Generala Traduceri) si d-na Ileana BUSUIOC, terminologul principal al Departamentului de limba romana, DGT.

Dl. Viorel SERBANESCU a prezentat o perspectiva asupra activitatii si structurii prezente si viitoare a Directiei Generale Traduceri a Comisiei Europene, integrand firesc informatii privind Departamentul de limba romana: structura departamentului, tipurile de documente traduse, varietatea de subiecte, fluxul de lucru, instrumentele informatice de asistare a traducerii, resursele terminologice. In acest context este subliniata importanta Retelei RO+ pentru asigurarea unei inalte calitati a traducerilor, fiind prezentate structura retelei, modalitatile de colaborare intre experti si traducatorii din departament, instrumentele informatice utilizate.

Doamna Ileana BUSUIOC a prezentat „Reteaua de excelenta a limbii romane folosite in institutiile UE”, Retea care are deja trei ani de existenta si a accentuat faptul ca, prin prezentarea noutatilor din organizarea activitatii terminologice in cadrul Directiei Generale Traduceri si in cadrul departamentului de limba romana se incearca propunerea unor noi piste de exploatat pentru continuarea colaborarii si pentru extinderea, precum si aprofundarea acestei platforme de dialog profesional.

Doamna prof. dr. Ioana VINTILA-RADULESCU a prezentat “Dictionar al termenilor oficializati prin legislatia romaneasca actuala” (DOF), a carui elaborare se apropie de sfarsit la Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan - Al. Rosetti” din Bucuresti al Academiei Romane. Ideea dictionarului a pornit de la faptul ca, spre deosebire de alte limbi, cum ar fi franceza, romana nu dispune de un dictionar care sa reuneasca termenii “care emana de la guvern, administratie sau alta autoritate recunoscuta, care au caracter legal” conform definitiei cuvantului officiel din Petit Larousse 1994, reprodusa pe coperta dictionarului francez partial omolog. Mai mult, in Romania nu functioneaza un sistem oficial de creare, promovare si oficializare/standardizare a terminologiilor diferitelor domenii, eventual similar celui francez, prin comisii ministeriale de terminologie, sub autoritatea statului, sau prin alte organisme de la care sa emane texte legislative si reglementare si care sa propuna, sa valideze si sa difuzeze termenii noi necesari. In absenta unui asemenea sistem, se poate considera ca legislatia in vigoare adoptata incepand din anul 1990 suplineste un asemenea rol, vehiculand termeni din cele mai variate domenii, adesea cu definitiile lor, chiar daca sunt prezentate cu rezerva “in sensul prezentei legi”.

D-na prof. dr. Corina LASCU-CILIANU a vorbit despre politicile lingvistice internationale, nationale si sectoriale care implica schimbari esentiale in abordarea limbilor ca instrumente de comunicare profesionala prin demersuri foarte diversificate care presupun recunoasterea disciplinara si politica a terminologiei din punctul de vedere al responsabilitatii sale sociopolitice, economice si academice. De asemenea, a prezentat implicarea specialistilor romani in activitatile retelelor si asociatiilor de terminologie europene si internationale (Asociatia europeana de terminologie si Reteaua panlatina de terminologie - Realiter).

In partea a doua a Conferintei, in cadrul mesei rotunde cu tema: “Avem terminologii coerente si functionale in Romania? Ce ar trebui facut pentru crearea unui cadru armonizat de dezvoltare a limbajelor specializate?” d-nii experti tehnici extrajudiciari – AEXEA – Cristian CETATEANU si Florin CETATEANU au vorbit despre limbajul tehnic si prescriptiile / normativele tehnice. Mai exact, despre ce se intampla in cazul in care in prescriptiile / normele tehnice nu respecta limbajul tehnic.

Astfel, in unele prescriptii tehnice se vorbeste despre “gaze de ardere” (a caror definitie se regaseste si in Lexicon de termodinamica si masini termice – vol. II – Ed. Tehnica, Bucuresti, 1987). In alte normative tehnice se vorbeste despre “gaze arse” – desi, in cazul arderii unui combustibil solid sau lichid este greu sa vorbesti despre gaze arse. Drept urmare, in Romania, producatorii vand fie “analizoare de gaze de ardere”, fie “analizoare de gaze arse” – oare “analizoarele de gaze arse” pot fi folosite in cazul cazanelor cu peleti?
Un alt exemplu: in SR EN 677:2001 si in HG 574/2005 se da definitia si se vorbeste despre “cazanul cu condensare” (de gaz). In GP 051-2000 se vorbeste despre “cazane cu condensatie”. In Mc 001/2-2006 se vorbeste atat despre “cazane cu condensare”, cat si despre “cazane in condensatie”. Rezultatul este ca producatorii de cazane / centrale termice au ales ce nume au dorit (din cele aparute in Monitorul Oficial al Romaniei) pentru cazanele care functioneaza pe principiul condensarii gazelor de ardere. Astfel, in Romania se pot cumpara:
- cazane in condensatie
- cazane cu condensatie
- cazane in condensare
- cazane cu condensare
Dar cine doreste sa isi cumpere un “cazan in condensatie” nu gaseste un astfel de aparat la un producator care comercializeaza “cazane cu condensare”.

Cuvantul de final al d-lui acad. dr. Marius SALA, vicepresedintele Academiei Romane, a incheiat lucrarile Conferintei RO+.