Ajutoarele de stat pentru mediu și energie: Principalele modificări și impactul asupra investițiilor ce pot fi finanțate din PNRR și Fondul de Modernizare

Decarbonizarea întregii economii și tranziția verde reprezintă în continuare fundamentul modificărilor legislative europene în domeniul energiei și mediului din ultima decadă. În vederea atingerii obiectivelor extrem de ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumate prin Pactul verde european și pachetul Fit for 55, vor fi necesare investiții anuale de minim 350 de miliarde de euro la nivel comunitar. Deși investițiile durabile menite să sprijine tranziția verde vor proveni în mare parte din sectorul privat, Comisia Europeană a reașezat principiile de ajutor de stat în domeniul climei, mediului și energiei, în scopul asigurării unui traseu lin inclusiv investițiilor publice în acest domeniu. În acest context, Comisia a adoptat în data de 27 ianuarie 2022 mult-așteptatele Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („Orientările"), înlocuind cadrul legislativ anterior reprezentant de Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 (EEAG) și fixând astfel parametrii de analiză a compatibilității ajutoarelor de stat acordate de acum încolo în domeniul mediului și energiei.

Orientările vor reprezenta un hot topic de acum încolo, deoarece toate finanțările majore ce vor fi acordate în anii următori din resurse publice prin programele specifice care vizează sectorul energetic sau de mediu (PNRR sau Fondul de Modernizare) vor fi supuse îndeplinirii condițiilor de autorizare prescrise de acestea. Astfel, orice ajutoare de stat notificabile Comisiei Europene conform reglementărilor comunitare, fie că vorbim de scheme de ajutor de stat lansate de către ministerele de resort sau de ajutoare ad-hoc (acordate direct beneficiarilor), vor fi analizate în baza Orientărilor și vor fi autorizate de Comisia Europeană doar dacă respectă cu strictețe toate criteriile de compatibilitate menționate în cuprinsul acestora.

Odată cu adoptarea oficială a noilor reguli, statele membre și potențialii beneficiari de ajutoare de stat sunt încurajați să acorde o atenție sporită principalelor modificări în contextul implementării unor noi măsuri de sprijin.

În opinia noastră, Orientările sporesc în mod substanțial oportunitățile de finanțare a întreprinderilor (de stat sau private) în legătură cu activitățile de decarbonizare sau tranziție spre o procese de producție ”verzi”.

Principalele modificări aduse de Orientări care prezintă interes pentru potențialii beneficiari de granturi

Măsurile de ajutor incluse în Orientări sprijină investițiile de protecție a mediului, inclusiv protecția climei și producerea de energie regenerabilă. Acestea vizează, în principal, investițiile în decarbonizarea economiei într-un mod amplu și flexibil, deschis tuturor tehnologiilor care pot contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv sursele regenerabile de energie, măsurile de eficiență energetică, ajutoarele pentru mobilitatea curată, infrastructura, economia circulară, reducerea poluării, protecția și refacerea biodiversității, precum și măsuri menite să asigure siguranța alimentării cu energie.

Cu titlu particular, principalele modificări vizează extinderea categoriilor de investiții și tehnologii pe care statele membre le pot sprijini (e.g. infrastructura de mobilitate curată, utilizarea eficientă a resurselor, biodiversitatea) și toate tehnologiile care pot pune în aplicare Pactul verde european (e.g. hidrogenul produs din surse regenerabile de energie, stocarea energiei electrice, decarbonizarea proceselor de producție) sau includerea unor noi instrumente de finanțare (e.g. contractele pentru diferență - CfD).

În ceea ce privește combustibilii fosili, noile reguli adoptă o poziție mai strictă. Acestea vizează eliminarea treptată a ajutoarelor pentru cei mai poluanți combustibili fosili (e.g. cărbune, lignit, petrol), permițând în același timp acordarea de ajutoare pentru o închidere accelerată. În schimb, Orientările urmăresc să descurajeze măsurile care implică noi investiții în gaze naturale, cu excepția unor condiții stricte și ca soluție temporară compatibilă cu obiectivele climatice asumate la nivelul UE. În consecință, statele membre care vor dori să implementeze astfel de măsuri vor trebui să demonstreze această compatibilitate, de exemplu, prin intermediul unui "plan național de decarbonizare" cu obiective obligatorii sau angajamente obligatorii din partea beneficiarului ajutorului de a pune în aplicare tehnologii de captare, stocare și reutilizare a emisiilor de carbon sau de a închide în timp util activitățile legate de gazele naturale sau să le înlocuiască cu alternative mai puțin poluante, cum ar fi gazele regenerabile și hidrogen.

Un alt aspect de interes pentru potențialii beneficiari de ajutoare și investitori în tranziția verde este faptul că noile orientări permit, în general, un cuantum al ajutorului de până la 100% din deficitul de finanțare, în cazul în care ajutorul este acordat pe baza unei proceduri de ofertare concurențiale.

În plus, pentru a preveni denaturarea concurenței, noile reguli prevăd măsuri de protecție suplimentare, precum procedurile de ofertare concurențială și participarea părților interesate prin consultări publice. Aceste etape procedurale sunt acompaniate de o verificare detaliată de către Comisia Europeană a costurilor eligibile prin intermediul unei proceduri de analiză ex ante a deficitului de finanțare pe baza planurilor de afaceri, respectiv a mecanismelor de recuperare ex post pentru a evita supracompensarea. Instituirea acestor etape procedurale suplimentare va reprezenta o provocare pentru autoritățile naționale, care se vor confrunta cu necesitatea organizării unor call-uri periodice de proiecte pentru asigurarea cheltuirii fondurilor provenind din PNRR (pe obiectivele de energie, mediu și climă) sau Fondul de Modernizare.

Impactul Orientărilor asupra implementării investițiilor verzi ce vor fi finanțate din PNRR și Fondul de Modernizare

Toate reformele și investițiile incluse în PNRR-ul adoptat la nivel național, respectiv cele ce vor fi finanțate din Fondul de Modernizare care urmează să fie implementat la nivel național, trebuie să respecte întru-totul regulile privind ajutoarele de stat, în cazul în care o măsură de finanțare îndeplinește condițiile legislative naționale și comunitare pentru a fi considerată ajutor de stat.

Noile orientări prezintă interes în cazul proiectelor mari de investiții în tranziția verde, acestea fiind concepute, în general, pentru a acoperi măsuri de ajutor care depășesc pragul de 15 milioane euro per proiect.
Astfel, nu doar autoritățile publice care vor implementa scheme de ajutor de stat, ci și companiile interesate de obținerea unor finanțări substanțiale din PNRR sau Fondul de Modernizare vor trebui să se asigure că sunt familiarizate cu prevederile Orientărilor pentru a anticipa cerințele legale aplicabile proiectelor pe care urmează să le deruleze, respectiv condițiile de acordare a măsurilor de sprijin.

Pentru proiectele de investiții de amploare mai redusă care au o componentă verde, aprobarea Comisiei Europene nu este necesară, acestea fiind analizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat („Regulamentul”), prevăzând posibilitatea ca anumite scheme mai mici sau ajutoare ad-hoc (de regulă, cele care nu depășesc 15 milioane euro) să fie puse în aplicare fără aprobarea prealabilă a Comisiei. Regulamentul face în prezent obiectul unui proces de modificare extensiv care vizează extinderea domeniului de aplicare pentru a acoperi ajutoarele pentru investiții în noi tehnologii (e.g. hidrogenul și captarea, stocarea sau utilizarea carbonului) sau domenii care sunt esențiale în vederea atingerii obiectivelor Pactului verde european (e.g. utilizarea eficientă a resurselor și biodiversitatea). Un alt aspect cheie este faptul că modificarea Regulamentului de exceptare vizează inclusiv flexibilizarea definiției costurilor eligibile și a intensităților ajutoarelor, precum și majorarea plafoanelor ajutoarelor care pot fi acordate în baza acestuia.

Sonia Voinescu, Senior Associate, D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România
Gabriela Ifrim, Associate, D&B David și Baias (foto)