O echipa de oameni de stiinta sustine ca a reusit sa transforme hidrogenul in metal superconductor

163 vizualizari
hidrogen
Distribuie pe

Potrivit Agerpres, o echipa de cercetatori de la Universitatea Harvard a anuntat ca a reusit sa transforme hidrogenul din gaz intr-un metal superconductor solid, confirmand astfel o ipoteza lansata in urma cu aproximativ 80 de ani si ramasa nerezolvata pana in prezent din cauza problemelor tehnologice ce au trebuit surmontate pentru a reusi acest lucru, conform unui material publicat de revista Science. 

In anul 1935 oamenii de stiinta au avansat ipoteza ca hidrogenul ar putea fi transformat intr-un metal daca se aplica suficient de multa presiune. De atunci si pana in prezent au existat mai multe incercari de a verifica aceasta ipoteza, insa toate au fost urmate de esec pentru ca nu a putut fi construita o menghina suficient de puternica pentru acest lucru. 

Echipa de la Universitatea Harvard a publicat un material stiintific in care explica faptul ca a reusit sa preseze hidrogen intr-o menghina cu varfuri din diamant pana cand au obtinut luciul specific metalelor. La presiuni de aproape 495 gigapascali (GPa) — de aproximativ 5 milioane de ori mai mari decat presiunea atmosferica — hidrogenul din experiment devine negru-lucios, iar razele laser nu-l mai pot penetra. 

Despre hidrogenul metalic se crede ca este un superconductor — material care poate transporta sarcina electrica fara rezistenta. Electricitatea care circula prin circuite normale isi pierde din energie, in timp, din cauza rezistentei materialului prin care este transportata. De cele mai multe ori aceasta energie se disipa sub forma de caldura. In schimb, un curent electric care circula printr-un superconductor pierde foarte putina energie, valoarea fiind aproape de zero (0). 

Metalele superconductoare sunt folosite pentru a fabrica magnetii pentru dispozitive precum masinile de RMN din spitale sau acceleratoare de particule precum cel de la CERN. Principala problema legata de obtinerea majoritatii superconductorilor este legata de faptul ca materialele folosite trebuie racite pana la temperaturi extrem de scazute, proces care este foarte scump. 

Conform materialului publicat de revista Science este posibil ca hidrogenul metalic sa fie un material "metastabil". Acest lucru inseamna ca, odata format, acest material isi mentine proprietatile metalice chiar si la temperaturi si presiuni normale, asa cum se intampla cu diamantele, spre exemplu. Daca acest hidrogen metalic este metastabil, va putea conduce electricitate cu o eficienta de aproape 100% in conditii normale de mediu, ceea ce ar reduce costurile de transport al energiei si ar elimina pierderile din retea. 

Obtinerea unui superconductor metalic stabil din hidrogen, elementul chimic cel mai abundent din Univers (si de pe Pamant), este extrem de importanta, avand potentialul sa deschisa o noua era a inovatiilor tehnologice. 

Spre exemplu, ar putea revolutiona infrastructura de transport prin cresterea fezabilitatii pentru trenurile de mare viteza pe perna magnetica. De asemenea, automobilele electrice ar deveni exponential mai eficiente, iar dispozitivele noastre electronice ar intra intr-o noua era de dezvoltare si inovatie. 

De asemenea, tinand cont de presiunea enorma necesara pentru a obtine hidrogenul metalic, atunci cand acesta este trecut din nou in forma gazoasa, moleculara, se degaja enorm de multa energie. Cu alte cuvinte, hidrogenul metalic ar putea deveni cel mai puternic combustibil pentru motoarele de racheta ale viitorului. 

Coordonatorul experimentelor este profesorul Isaac Silvera de la Universitatea Harvard. El a obtinut hidrogen atomic metalic prin supunerea hidrogenului gazos molecular la presiuni mai ridicate decat cele din centrul Pamantului. 

"Este Sfantul Graal al fizicii marilor presiuni. Este prima mostra de hidrogen metalic solid de pe Pamant. Cand ne uitam la ea, vedem ceva ce nu a existat niciodata aici", a sustinut el. 

Echipa de la Harvard a obtinut hidrogen metalic cu ajutorul unei menghine ale carei capete au fost confectionate din diamante sintetice, slefuite cu atentie pentru indepartarea chiar si a celor mai mici imperfectiuni de natura sa le afecteze rezistenta. Folosind aceste diamante, cercetatorii au putut obtine presiuni mai mari de 5.000 de tone pe centimetru patrat, transformand hidrogenul molecular gazos in hidrogen atomic metalic solid. 

Anterior, oamenii de stiinta au obtinut hidrogen metalic lichid — substanta despre care se crede ca formeaza interiorul unor planete gazoase gigantice precum Jupiter — in medii cu presiune si temperaturi foarte ridicate. Silvera a derulat experimentele la temperaturi foarte scazute pentru a transforma hidrogenul gazos in ceva si mai exotic: un metal solid. 

Anuntul acestei descoperiri a fost primit cu scepticism de cercetatori din alte laboratoare si experimentul trebuie repetat pentru a fi confirmat. Integral pe www.agerpres.ro
SURSA: AGERPRES
 

ARTICOLE DIN ACEEAŞI CATEGORIE

ADAUGĂ COMENTARII

Plain text

  • No HTML tags allowed.
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • Web page addresses and email addresses turn into links automatically.
Atentie! Nu introduceti date personale in comentarii.
CAPTCHA

Opinii

Licitatii

Valoarea estimata: 461 RON
Data publicarii:
Valoarea estimata: 17.172 RON
Data publicarii:
Valoarea estimata: 1.550 RON
Data publicarii:
Valoarea estimata: 449.798 RON
Data publicarii:

Reea Agency

Video