Uneori câştigi, uneori pierzi înveţi

Ediţia cu numărul 10 a Concursului de detecţii pierderi apă – Vasile Ciomoş tocmai şi-a desemnat câştigătorii. La această ediţie primul loc a fost ocupat de echipa din Dr. Tr. Severin, urmaţi de echipa din Botoşani şi cea din Constanţa. Diferenţele între ele find foarte mici, doar câţiva centimetri făcând diferenţa între a fi pe primul loc sau pe locul doi sau trei.

Câştigătorii au mai spart un mit – întotdeauna va câștiga o echipă nouă
Diferenţa între câştigători şi restul plutonului a fost făcută de identificarea în plus a unei avarii pe un branşament din polietilenă poziţionat paralel cu conducta. Un defect foarte greu de localizat , mai ales în condiţiile unei avarii provocate intenţionat.

Felicitări câştigătorilor!

Echipa din Dr. Tr. Severin a demonstat că este o echipă valoroasă, ei având rezultate foarte bune la fiecare ediţie, câştigând şi ediţia a doua organizată la Timişoara. Colegii de la Constanţa au fost foarte aproape de titlu şi anul trecut.
Ca la orice competiţie adevărată cineva este înscăunat cu titlul de campion până ce vine următoarea ediţie, iar toată lumea felicită campionii şi rezultatele devin istorie. Ne vom aminti doar cine e campion? Ne vom aminti şi lecţiile învăţate cu această ocazie?

Uneori câştigi, uneori înveţi –scrisă de dr. John Maxwel – reprezintă nu doar un citat dintr-o carte renumită  scrisă de o mare personalitate recunoscută în domeniul lidershipului.  Acest citat reprezintă un adevăr: dacă nu ai câştigat asta nu înseamnă că ai pierdut. De cele mai multe ori cei care au câştigat au avut de partea lor norocul şi soarta.Dacă ar fi o tehnică deosebită sau o strategie bine gândită  –  în mod normal ai folosi aceaşi tehnică şi ai câştiga mereu și mereu.

Botosani	Constanta	Dr.Tr. Severin

Aşadar vreau să punctez câteva aspecte legate de acest eveniment, al detecţiei pierderilor de apă Tulcea 2017.

2017 – la această ediţie au participat 23 de echipe de detecţii pierderi apă de la operatorii din ţară:
Alba, Argeş, Bihor, Brăila, Braşov, Botoşani, Bucureşti, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Satu Mare, Suceava, Timişoara.

Au fost propuse 4 trasee cu lungimi considerabile (între 96 şi 200m), toate fiind pe conducte din materiale plastice PVC şi polietilenă. Se cunoaşte faptul că aceste materiale nu transmit la distaţe mari sunetele provocate de pierderile de apă.

Al doilea aspect inedit faţă de celelalte ediţii a fost faptul că avariile au fost provocate intenţionat de către organizatori, deci ele au fost create artificial. Acest lucru creează avantaje şi dezavantaje, fapt ce ar trebui urmărit cu atenţie de către viitorii organizatori.

AVANTAJE
- se cunoaşte cu exactitate locul avariilor, ceea ce face ca săpăturile ulterioare concursului să se facă la locul exact
- teoretic toate echipele au aceleaşi condiţii de teren
- pot fi grupate pe strazi necirculate, să fie în zone apropiate unele faţă de altele
- vor fi avarii noi care provoacă zgomote mai mari nefiind rotunjite găurile prin care iese apa
- dacă avariile sunt recente atunci nu se vor mai forma caverne care sa optureze zgomotul produs de avarie, apa fiind drenată intenţionat către canalizare

DEZAVANTAJE
- avariile provocate nu pot reda aceleaşi zgomote ca şi cele reale din cauză că terenul a fost săpat şi refăcut neavând zeci de ani de tasări
- avariile provocate dacă nu sunt făcute ca în condiţiile reale pot face ca o persoană cu experienţă de teren să nu le dea importanţă tocmai pentru că în situaţiile reale nu se întâmplă aşa ceva. Doresc să dau un exemplu – un branşament din polietilenă de 25mm are şanse infime să fie avariat pe lungimea lui dacă nu a fost agăţat în urma altei săpături în zonă. Cele mai dese cazuri de avarii sunt cele în care este defect la brida de pe conductă(robinetul de concesie) sau la legătura cu apometru. O avarie provocată pe un astfel de branşament chiar dacă ar da zgomot , nu o poţi lua în considerare ca fiind pe branşament.
- un ochi agil ar observa semne pe teren : gaură în sistemul de canalizare, carosabil refăcut, resturi de materiale folosite,
- localnicii ar putea să se revolte că iar veniţi să săpaţi aici, săptămâna trecută iar aţi făcut o groapă, reparaţii de mântuială…
Până la urmă toată lumea poate accepta şi acest lucru cu avariile provocate,nu este tocmai un concurs adevărat făcut în condiţii reale…..dar consider că ar fi ferplay ca aceste lucruri să fie discutate pe faţă.

Lucruri de îmbunătăţit pot fi multe, dar cele mai uşor de implementat trebuiesc implementate de urgenţă:
- în comisia de alegere a tronsoanelor de concurs trebuie să existe persoane care lucrează ca detector pierderi de apă cu echipamente
- distanţele de măsurare pot fi trasate pe teren din 10 în 10 metri pentru a reduce eruarea măsurătorilor
- comisia de jurizare trebuie să fie pe teren tot timpul pentru a vedea şi remedia imediat problemele constatate
- fiecare defect identificat să fie apreciat prin puncte chiar dacă nu se află în intervalul celor 1,5 metri, deoarece o echipă de detecții are rolul de a găsi defecte. Odată ce ai săpat o groapă apa de la defect vine pe șanț iar detectorii pot face corelări din groapă pentru a identifica defectul. Bineânțeles că trebuiește punctată și precizia localizării, dar nu e corect să depunctezi concurenții care au indicat un defect față de cei care nu au indicat nimic chiar dacă în zonă există pierderi de apă.
- măsurători cu ajutorul unui totograf – in coordonate GIS
- un regulament clar şi nu interpretabil

Vreau să închei precizând că acest eveniment este unul binevenit şi cu o mare importanţă, eu nu critic ci dorescsc ca aceste semnalări să fie văzute ca propuneri de îmbunătăţire.

Ne revedem în 2018 la Dr. Tr. Severin.

Alin Anchidin
www.detectiviiapeipierdute.ro