Comisia Europeana a facut primul pas spre dezvoltarea unui cadru de politica al UE pentru 2030 in domeniul combaterii schimbarilor climatice si in cel al energiei. Comisia a adoptat o carte verde care lanseaza o consultare publica privind continutul cadrului pentru 2030. De asemenea, Comisia a publicat o comunicare consultativa privind viitorul captarii si stocarii dioxidului de carbon (CSC) in Europa, scopul fiind initierea unei dezbateri privind optiunile disponibile pentru asigurarea dezvoltarii oportune a acestei tehnologii. 

In sfarsit, Comisia a adoptat un raport de evaluare a progresului statelor membre spre indeplinirea obiectivelor lor pentru 2020 privind energia din surse regenerabile, precum si rapoarte privind sustenabilitatea biocombustibililor si a biolichidelor consumate in UE.

Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a afirmat: „Trebuie sa ne definim cat mai curand posibil cadrul de politica pentru 2030 in domeniul combaterii schimbarilor climatice si in cel al energiei, pentru a asigura investitiile corespunzatoare care ne vor oferi crestere economica sustenabila, preturi la energie competitive si accesibile, precum si o securitate energetica sporita. Noul cadru trebuie sa tina cont de consecintele crizei economice, dar trebuie sa fie si suficient de ambitios pentru a duce la indeplinirea obiectivului necesar pe termen lung, de reducere a emisiilor cu 80-95 % pana in 2050”.

Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „Dependenta Europei de combustibilii fosili importati creste de la an la an, ceea ce inseamna facturi la energie prea mari pentru europeni. Nu este prea intelept. Evident, nu este intelept nici pentru clima si nici pentru economia si competitivitatea noastra. Iata de ce am decis ca, in Europa anului 2050, dorim sa avem o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon. Avem obiective pentru 2020, dar, pentru majoritatea investitorilor, acest termen este foarte apropiat. Este momentul sa stabilim obiectivele pentru 2030. Cu cat mai curand facem asta, cu atat le oferim mai multa siguranta companiilor noastre si investitorilor nostri. Si cu cat sunt mai ambitioase aceste obiective, cu atat mai bine pentru clima”. 

Cartea verde privind cadrul de politica pentru 2030 
Cartea verde lanseaza o serie de intrebari, printre care: 
• Ce fel de obiective legate de clima si energie ar trebui sa stabilim pentru 2030, de ce natura si la ce nivel?
• Cum se poate asigura coerenta intre diversele instrumente de politica?
• Care este cea mai buna modalitate prin care sistemul energetic poate contribui la competitivitatea UE?
• Cum pot fi luate in considerare capacitatile diferite de a actiona ale statelor membre?

Consultarea se va incheia la 2 iulie. Intentia Comisiei este aceea de a prezenta, pana la sfarsitul acestui an, cadrul de politica pentru 2030 in domeniul combaterii schimbarilor climatice si in cel al energiei, bazat pe opiniile exprimate de statele membre, de institutiile UE si de partile interesate. 
Claritatea in aceste domenii va oferi certitudine investitorilor si va stimula inovarea si cererea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon, sprijinind astfel progresul spre construirea unei economii europene mai competitive, mai sustenabile si mai sigure din punct de vedere energetic. Cadrul pentru 2030 se va baza pe experienta dobandita si pe lectiile invatate gratie cadrului pentru 2020 si va identifica aspectele care pot fi imbunatatite. Facand acest lucru, vom tine seama de schimbarile survenite ulterior cadrului pentru 2020, de exemplu de schimbarile din sistemul energetic si din economie, precum si de evolutiile internationale.

Captarea si stocarea dioxidului de carbon 
Comunicarea consultativa publicata astazi identifica barierele care au impiedicat dezvoltarea CSC in ritmul prevazut in 2007. De exemplu, date fiind preturile din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, cu mult mai scazute decat cele preconizate initial, operatorii economici nu au motive sa investeasca in CSC.
Comunicarea pune in discutie optiunile pentru a promova mai intens demonstrarea oportuna si implementarea timpurie a CSC si invita la contributii privind rolul CSC in Europa. Raspunsurile oferite in cadrul consultarii vor fi utilizate la elaborarea de catre Comisie a cadrului de politica pentru 2030. 

Energia din surse regenerabile
Raportul intermediar privind energia din surse regenerabile (SRE) arata ca actualul cadru de politica, format din obiective cu caracter obligatoriu privind energia din surse regenerabile, a determinat dezvoltarea accentuata a acestui sector pana in 2010, ponderea SRE fiind de 12,7 % in UE. Pentru ca progresul sa continue, iar obiectivele sa fie indeplinite in 2020, vor fi necesare eforturi sporite. Trebuie depuse eforturi mai ales in ceea ce priveste oferirea de certitudine investitorilor, reducerea sarcinii administrative si sporirea claritatii in procesul de planificare. 

Intrebari si raspunsuri: Cartea verde privind un cadru pentru 2030 pentru politici in domeniul climei si al energiei

Care sunt obiectivele cheie ale acestui cadru?
Obiectivele cheie sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, asigurarea aprovizionarii cu energie si sprijinirea cresterii economice, a competitivitatii si a ocuparii fortei de munca, printr-o abordare eficienta din punctul de vedere al costurilor si bazata pe tehnologia de varf. 

Care sunt schimbarile survenite dupa stabilirea obiectivelor pentru 2020?
Printre cele mai importante schimbari se numara cele din economie, noile evolutii tehnologice care duc spre producerea unor noi tipuri de energie, evolutiile preturilor si evolutiile din domeniul cercetarii.

De ce este important sa se ajunga devreme la un acord in privinta unui cadru de politica pentru 2030 in domeniul combaterii schimbarilor climatice si in cel al energiei? 
• In primul rand, ciclurile lungi de investitii inseamna ca infrastructura finantata in viitorul apropiat va continua sa existe in 2030 si ulterior. Prin urmare, investitorii au nevoie de certitudine in privinta obiectivelor si trebuie sa stie ce politici vor fi in vigoare.
• In al doilea rand, definirea clara a obiectivelor pentru 2030 va sprijini progresul spre o economie competitiva si un sistem energetic sigur, prin cresterea cererii de tehnologii eficiente si cu emisii reduse de dioxid de carbon si prin stimularea cercetarii, dezvoltarii si inovarii, care pot crea noi oportunitati de locuri de munca si crestere economica.
• In al treilea rand, pana la sfarsitul anului 2015 este asteptata semnarea unui acord international privind schimbarile climatice. Pana atunci, UE va trebui sa ia decizii, prin comun acord, in privinta mai multor aspecte, inclusiv a propriului nivel de ambitie pentru 2030, pentru a se implica activ impreuna cu alte tari.

Care sunt obiectivele UE pentru 2020 in ceea ce priveste clima si energia? 
Actualul cadru de politica se bazeaza pe trei obiective principale care trebuie indeplinite in UE pana in 2020: 
• o reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), pana sub nivelul din 1990,
• o pondere de 20 % a energiei din surse regenerabile in energia consumata
• economisirea a 20 % din energia primara consumata (in comparatie cu proiectiile realizate inaintea acordului privind obiectivele legate de schimbarile climatice si de energie pentru 2020).

Ce s-a realizat deja in ceea ce priveste aceste obiective?
• In 2011, emisiile de GES au fost estimate la 16 % sub nivelurile din 1990, in vreme ce PIB-ul a crescut cu 48% fata de 1990. 
• In 2010, ponderea energiei din surse regenerabile in energia consumata a fost de 12,7%, fata de 8,5% in 2005. 
• Consumul de energie primara a ajuns la o valoare record de aproximativ 1 825 de milioane de tone echivalent petrol (Mtep) in 2005/2006. De atunci este in descrestere usoara si a ajuns la 1 730 Mtep in 2011.

Care sunt aspectele cheie cuprinse in aceasta consultare? 
Cartea verde consulta partile interesate in privinta mai multor aspecte importante pentru cadrul pentru 2030, inclusiv:
• Ce putem invata din experienta cadrului actual?
• Ce obiective legate de schimbarile climatice si de energie ar putea fi stabilite pentru 2030?
• Cum poate fi asigurata coerenta intre diversele instrumente de politica?
• Care ar fi cea mai buna modalitate de definire a politicilor, astfel incat acestea sa contribuie la competitivitatea UE si la securitatea aprovizionarii cu energie?
• Cum pot fi luate in considerare capacitatile diferite de a actiona ale statelor membre?

Care sunt constatarile principale utile pentru 2030 in ceea ce priveste Perspectiva energetica 2050 si Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitiva cu emisii scazute de dioxid de carbon pana in 2050?
Scenariile prezentate de Perspectiva energetica 2050 si de Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitiva cu emisii scazute de dioxid de carbon pana in 2050 au sugerat ca: 
• Emisiile de GES generate de UE ar trebui reduse cu 40% sub nivelurile din 1990 pentru a ne indrepta spre o reducere a GES cu 80-95 % pana in 2050, acestea fiind reducerile pe care trebuie sa le realizeze natiunile industrializate in ansamblul lor pentru a se indeplini obiectivul stabilit la nivel international, de limitare a incalzirii globale la 2 °C. 
• Ponderi mai ridicate ale energiei din surse regenerabile, imbunatatirile eficientei energetice si infrastructura mai buna si mai inteligenta sunt optiuni „fara regrete” pentru 
• transformarea sistemului energetic al UE. 
Se preconizeaza ca preturile energiei vor creste in perioada care precede anul 2030, indiferent daca se realizeaza sau nu o decarbonizare semnificativa a sistemului energetic. In mare parte, acest lucru se va datora investitiilor in sistemul energetic, care ar fi necesare oricum. 

Pentru informatii suplimentare: IP/13/272.
Informatii suplimentare: 
Pagina dedicata cartii verzi si consultarii: 
http://ec.europa.eu/energy/green_paper_2030_en.htm
MEMO/13/275
Pagina dedicata comunicarii si consultarii privind captarea si stocarea dioxidului de carbon: 
http://ec.europa.eu/energy/coal/ccs_en.htm 
MEMO/13/276
Raportul SRE: 
http://ec.europa.eu/energy/renewables/reports/reports_en.htm
MEMO/13/277