Autoritatea Natională de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a comandat Academiei Romane un studiu despre eficienta energetica si posibilitatea reducerii saraciei energetice in Romania, acesta urmand sa fie lansat pe 2 noiembrie.

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), impreuna cu Academia Romana, lanseaza studiul cu titlul "Eficienta energetica - prioritate nationala pentru reducerea saraciei energetice, cresterea calitatii vietii si siguranta consumatorilor de energie", lucrare realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii si Institutul de Sociologie, cu suportul unor specialisti cu vasta experienta in domeniul eficientei energetice.

Studiul abordeaza in mod unitar si echilibrat aspectele legate de posibilitatea reducerii saraciei energetice in Romania prin implementarea masurilor de eficientizare a consumului de energie, oferind in acelasi timp si o radiografie a starii actuale a pietei de consum energie electrica, gaze si energie termica.

Lansarea studiului "Eficienta energetica - prioritate nationala pentru reducerea saraciei energetice, cresterea calitatii vietii si siguranta consumatorilor de energie" va avea loc pe data de 2 noiembrie 2015, in aula Academiei Romane, la eveniment urmand sa participe personalitati din mediul academic, inalti reprezentanti ai Parlamentului Romaniei, reprezentanti ai Guvernului Romaniei si organismelor guvernamentale, asociatii profesionale si experti care activeaza in domeniul energiei si eficientei energetice, companii de profil, etc.

Prezentam mai jos, sub forma de rezumat, ideile principale care au stat la baza acestui studiu.

Eficienta energetica - prioritate nationala pentru reducerea saraciei energetice, cresterea calitatii vietii si siguranta consumatorilor de energie

I. Introducere
Eficienta energetica apare nu numai ca un instrument de a economisi bani si resurse, dar si ca o necesitate de adaptare flexibila la nevoile consumatorilor. Eficienta energetica aduce solutii viabile pentru grupuri/persoane cu risc de excluziune sociala/ consumatorii vulnerabili. In acelasi timp, eficienta energetica contribuie nu doar la economisirea surselor de energie, reducerea gazelor de sera si a emisiilor de carbon ci si la crearea de noi locuri de munca.
Romania a preluat, prin politicile sale energetice, principiile propuse de documentele programatice ale UE, in special prin Directiva privind eficienta energetica, dar si prin alte documente relevante si a adoptat masuri legislative corespunzatoare referitoare la aplicarea lor in context national. Romania si-a asumat cresterea eficientei sociale a energiei.

Saracia energetica desemneaza imposibilitatea unei persoane sau unei gospodarii de acoperire a nevoilor energetice minimale: iluminat, incalzirea optima a locuintei pe timp de iarna, sustinerea facilitatilor de gatit si asigurarea apei calde in locuinta, dar si utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie.
In principal, saracia energetica este cauzata de trei surse distincte: un nivel scazut al veniturilor actuale, absenta infrastructurii si tehnologiilor necesare sau inaccesibilitatea lor din alte cauze decat lipsa banilor, precum si conditii de viata care nu asigura o utilizare eficienta a energiei (mai ales o locuinta cu deficite energetice).
Populatia afectata de saracie energetica este caracterizata printr-un consum redus de energie sau folosirea unor combustibili poluanti (nocivi deopotriva pentru sanatatea persoanelor expuse direct, cat si pentru mediu) sau prin dificultatea accesarii constante si in timp util a surselor de energie necesare asigurarii nevoilor de baza.
Saracia in raport cu combustibilul (fuel poverty), o componenta a saraciei energetice, desemneaza incapacitatea financiara a unei persoane sau a unei gospodarii de a-si sustine cheltuielile necesare asigurarii nevoilor energetice minime, in conditiile existentei unei infrastructuri energetice accesibile si a unor servicii moderne de furnizare a energiei.
Conceptul de saracie in raport cu combustibilul reflecta preocuparile actuale ale institutiilor europene de a dezvolta un sistem de politica a sprijinului focalizat pe persoanele care nu detin veniturile necesare accesului unui minim decent de consum energetic. In acest context, conceptul cheie promovat este cel de consumator vulnerabil, adica persoana sau gospodaria aflata in risc de saracie energetica datorat in principal deficitului de resurse financiare.
Problema acestei definitii consta in aplicabilitatea ei. Este simpla si eleganta, dar nu se ia in considerare accesul la retelele de energie si nici calitatea energetica a mediului, mai ales a celui locativ, acumulat istoric. Accesul financiar la utilizarea resurselor energetice poate sa nu duca la asigurarea unui climat energetic satisfacator datorita mediului locativ cu grave probleme de izolare termica, care produce o scadere a eficientei consumului energetic procurat cu bani.
Si definitia saraciei ca deficit de resurse financiare, care este fundamentala in conceptia actuala a combaterii ei, incepe ea insasi sa se dovedeasca a fi o simplificare inacceptabila. Ea a fost largita de exemplu cu conceptul de excluziune sociala devenit standard in discursul politic european.

Bunastarea/saracia energetica depinde in consecinta de o serie de factori distincti, dar interdependenti:
1. Veniturile disponibile pentru obtinerea energiei necesare. Familia nu are bani pentru a obtine/ cumpara energia necesara, mai ales in perioadele friguroase. Exista si o saracie energetica blanda: in perioadele foarte calduroase, resursele financiare de a avea un climat confortabil lipsit de caldura excesiva. Frigul, datorita efectelor sale negative importante asupra sanatatii, este mult mai important decat excesul de caldura.
2. Venituri disponibile pentru investitii in imbunatatirea energetica a conditiilor de viata.
3. Veniturile persoanelor nu depind doar de pozitia individuala in sistemul muncii si de efortul sau, ci si de contextul politic global: politica veniturilor, in special politica salariala, mecanismele de negociere colectiva al carui rezultat sunt veniturile individuale. In momentul actual, in Romania se pune in discutie necesitatea de schimbare a politicii salariale, mai general a veniturilor. O schimbare a politicii veniturilor este de natura a schimba si problema deficitului individual de venituri.
4. Calitatea energetica a locuintei: daca locuinta ofera un spatiu de protectie termica (caldura iarna si racoare vara) la un cost rezonabil. Calitatea constructiei, inclusiv defectele locuintei (acoperis stricat, ferestre neetanse, pereti care nu izoleaza), face ca un cost mult mai ridicat sa nu poata asigura o incalzire rezonabila. Deci, mai multi bani pot sa nu asigure automat conditii de obtinere a incalzirii necesare. Calitatea energetica a locuintei nu este rezultatul acumulat al grijii personale pentru locuinta, dar si al unei politici trecute de constructie a locuintelor. Standardele energetice de constructie sunt foarte importante. Se adauga aici si calitatea sistemului colectiv de incalzire care, in conditiile actuale, prezinta un nivel scazut de eficienta, presupunand un cost mai ridicat al incalzirii. Consumul energetic este determinat deci in mare masura de istorie, nu numai de veniturile actuale: eficienta utilizarii energiei, rezultat al unui proces istoric, poate fi corectata in timp, cu costuri ridicate care implica adesea interventia sistemului public.
5. Accesul la diferite tipuri de surse energetice: accesul la termoficare/ prezenta unei termoficari de calitate cu preturi scazute, accesul la sistemul de gaze (localitati sau zone neconectate la sistemul de gaze), dar si, pentru multe persoane, costul conectarii la sistemul public poate fi prohibitiv; sunt inca 1-2% locuinte care nu sunt conectate la sistemul electric datorita lipsei actelor de proprietate a locuintei. Neconectarea la electricitate este extrem de grava pentru ca nu ofera posibilitatea de conectare la sistemul de comunicare publica. Deficitul financiar nu se refera doar la incapacitatea de a cumpara energie, dar si, mult mai mare, de a se conecta la sistemul public energetic.
6. Cultura consumului energiei contribuie intr-o masura importanta la bunastarea energetica: amenajarea si utilizarea locuintei, conceperea si imbunatatirea ei, stilul de viata.
Unele componente ale culturii sunt relativ usor de adoptat: stingi lumina, scoti din priza, nu tii geamurile prea mult deschise, le deschizi cand afara este perioada zilei mai calduroasa/racoroasa. In ceea ce priveste amenajarea locuintei importanta cunoasterii/ cultura energiei poate fi foarte importanta. Este extrem de importanta si competenta constructorului, dar si reglementarile de constructie referitoare la acest aspect. Aceasta este problema protectiei consumatorului energetic prin imbunatatirea caracteristicilor constructiei de locuinte.
7. Integrarea in UE si liberalizarea la nivel European a pietei energiei se presupune a oferi un cost mai scazut, datorita conditiilor de concurenta. Contrar asteptarii UE ca, prin alinierea preturilor la energie la nivel european, preturile nu vor creste, in Romania, ca si in alte tari, preturile energiei sunt intr-un proces spectaculos de crestere.
8. Riscul monopolului in diferite forme afecteaza substantial costul energiei: consumatorul poate sa nu fie liber a alege intre diferiti ofertanti; adesea el se simte captiv in sistemul de acces la ofertele energetice. In negocierea beneficiar/ ofertant distributia puterii este foarte inegala. Nu numai persoanele individuale, dar si intreaga colectivitate este un partener in negocierea colectiva cu furnizorul de energie. Transparenta publica a acestei negocieri este o parte a politicii de asigurare a drepturilor consumatorului.
9. Ramane deschisa problema participarii populatiei la beneficiile produse de utilizarea resurselor naturale de energie, proprietate nationala. Romania are unele resurse de petrol, gaz, carbune, resurse hidroenergetice; utilizarea lor poate produce un beneficiu suplimentar capabil sa fie convertit exclusiv in profit al companiilor (producatori, transportatori) sau poate fi difuzat in intreaga comunitate. Si marile constructii energetice mostenite sunt de natura a oferi un beneficiu suplimentar pentru populatie sau pot fi utilizate doar in profitul companiilor.
10. Incepe sa se contureze o noua intrebare: cine suporta degradarea mediului natural rezultat al productiei energiei? Costul poate fi suportat de populatie direct, in calitate de ”consumator” al naturii, dar si indirect, platind costurile programelor de ”curatire” a naturii degradate de producatorul energiei.

Pornind de la o asemenea definire a saraciei energetice in sens larg, politica de reducere a ei trebuie sa includa un complex de actiuni: pe langa suportul pentru persoanele care nu dispun de veniturile minime necesare obtinerii unor servicii energetice, trebuie sa stabileasca masuri de eficientizare a consumului de energie la consumatori, reducerea pretului energiei la consumatorii finali, imbunatatirea caracteristicilor energetice ale mediului de viata, in primul rand a locuintelor, oferirea accesului general la toate resursele energetice; in fine, politica energetica.

Saracia energetica in contextul Romaniei actuale reprezinta deci combinatia a patru factori: nivelul scazut al veniturilor populatiei, cresterea pretului energiei, accesul la resursele energetice si caracteristicile energetice ale locuintei si ale sistemului de furnizare a energiei.

In vederea realizarii pietei europene a gazelor naturale si energiei electrice, UE a promovat trei pachete legislative (1998, 2003 si 2009). O piata functionala se presupune ca va asigura consumatorului puterea de a alege furnizorul, preturi cat mai mici posibil si siguranta in alimentarea cu energie, transparenta pietelor, informarea si protectia consumatorului.

Tranzitia Romaniei la piata energetica europeana unica va duce, in urmatoarea perioada, nu la o scadere a preturilor, asa cum UE spera, ci la o crestere aproape dubla a preturilor energiei. In aceste conditii, un scenariu posibil al preturilor energiei din Romania in 2017/18 arata ca acestea se vor apropia de media europeana probabila: 0,227 euro la electricitate si 0,076 euro la gaze. Dupa cum se poate observa, intr-o perioada scurta de timp (2015 - 2017/18) urmeaza un soc al cresterii preturilor energiei, probabil ultima crestere prin decizie politica a preturilor. Socul preturilor va fi suportat de economie, dar si de bugetele de familie. Impactul asupra segmentului sarac al populatiei va fi foarte greu de suportat.
Socul cresterii rapide a preturilor energiei (2012-2018) are loc in contextul unui standard de viata scazut, afectat masiv de impactul celor 25 ani de tranzitie. Este necesar deci, pentru a identifica impactul cresterii preturilor energiei, sa luam in considerare contextul starii sociale a Romaniei.

Problema sociala grava cu care Romania se confrunta in momentul de fata este adancirea decalajului dintre veniturile populatiei din Romania, care se plaseaza in 2013 la aproximativ 40% din veniturile medii UE28, si preturile energiei aliniate la nivel european.
Ne asteptam la accelerarea procesului de saracire a populatiei romanesti, sub impactul cresterii rapide a preturilor energetice, adancirea decalajului dintre standardele de viata din Romania si cele ale UE.

Cresterea preturilor energiei va spori numarul consumatorilor vulnerabili si intinderea saraciei energetice in populatia Romaniei. Cresterea eficientei energetice este principala cale prin care pot fi reduse facturile de energie ale consumatorilor casnici. O mai buna informare a populatiei cu privire la piata energiei si cresterea puterii de negociere a consumatorilor casnici in raport cu furnizorii de energie ar contribui la limitarea saraciei energetice. Romania a adoptat o serie de legi, in concordanta cu directivele Uniunii Europene, menite sa creeze o piata functionala a energiei si sa diminueze numarul consumatorilor vulnerabili.

Grafic 1: Calendarul cresterii tarifelor la energie electrica

Sursa: www.openpolitics.ro/noutati/cele-mai-noi/energie-analiza-2.html

Grafic 2. Calendarul cresterii tarifelor la gaze

Sursa: www.openpolitics.ro/noutati/cele-mai-noi/energie-analiza-2.html

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei a avut si are un rol cheie in tranzitia energetica, la acesta contribuind statutul de autoritate administrativa autonoma, sub control parlamentar, independenta decizional, organizatoric si functional, conform prerogativelor conferite de prevederile Legii nr. 160/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea ANRE.

II. Concluzii si recomandari:
Obiectivul general al strategiei sectorului energetic trebuie sa il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si lung, la un pret cat mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

1. Constatam existenta unor probleme critice ale politicii sociale actuale care acompaniaza reforma sistemului energetic. Nu exista analize evaluative ale masurilor de politica sociala energetica practicate in Romania in ultimul deceniu.
Recomandare:
Lansarea unui program de cercetare a impactului social al consumului energetic in conditiile cresterii pretului energiei in perioada 2017-2018. Programul se poate desfasura sub coordonarea Guvernului Romaniei, cu sustinerea ANRE pe o perioada de 3-5 ani si va oferi o baza pentru cristalizarea unei politici energetice, pe componenta sociala, pentru urmatorii 10 ani.
2. Situatia politicii sociale in sfera energiei este caracterizata de lipsa unei strategii globale. Sunt multe masuri, dar sectoriale/ punctuale, lipsind asamblarea lor intr-o viziune integratoare: sustinerea grupurilor sociale vulnerabile, o politica de reabilitare energetica a locuintelor, asigurarea accesului intregii populatii la sistemele de energie, promovarea unei culturi a consumului energetic, initiativele locale/ personale de producere de energie (energia solara, a biomasei, a vantului, etc), politica de incurajare a unui consum energetic rational si responsabil, promovarea unor sisteme energetice eficiente.
Recomandari:
1. Studiul nostru a conchis ca definitiile actuale ale saraciei energetice nu au dus la un concept clar si satisfacator, consemnat intr-un document politic coerent si a unei strategii nationale. Definirea corecta a saraciei energetice, in intreaga sa complexitate, este cruciala in dezvoltarea unei politici sociale energetice.
2. Coordonarea si integrarea de catre Guvern, cu sprijinul ANRE, a politicilor sociale din diferite sectoare: politica sociala a energiei, politica antisaracie si promovare a incluziunii sociale, politica sociala a protectiei consumatorului, politica veniturilor/ salariale, politica crearii locurilor de munca, politica locuirii etc.
3. Lansarea unui program national de crestere a eficientei consumului casnic al energiei. Conform unui studiu asupra programelor implementate de statele UE, 30% din programele referitoare la consumatorii vulnerabili/saracia energetica au ca instrument principal promovarea eficientei energetice.
4. Reconsiderarea sistemului de ajutoare pentru incalzire: acesta nu se bazeaza pe corelarea intre necesarul de combustibil pentru o incalzire optima, tipul de combustibil utilizat si starea energetica a locuintei. Doua aspecte trebuie avute in vedere:
a. are o orientare fundamental pasiva, cu efectul pervers de a afunda in saracie, si nu de a stimula iesirea din saracie: pentru obtinerea de ajutoare, de exemplu, se incurajeaza vanzarea proprietatilor acumulate peste minimul strict necesar si a mijloacelor care ar putea fi utilizate productiv.
b. nu contine stimulente pentru efortul de imbunatatire a valorii energetice a locuintelor.
5. Politica social-energetica nu trebuie sa se rezume doar la sprijinirea pasiva a ”celor mai saraci dintre saraci”/ a ”consumatorului vulnerabil”. In conditiile riscului important al caderii in vulnerabilitate energetica, specific mai ales urmatorilor 2-3 ani, sa se acorde o atentie accentuata prevenirii vulnerabilizarii si de incurajare a iesirii din starea de vulnerabilitate.
6. Este necesara extinderea functiilor de protectie a consumatorului de energie de la ajutorul pentru incalzire la protectia de abuz posibil din partea sistemului de furnizare a energiei fata de consumatorul casnic.
7. Dezvoltarea mecanismelor de cooperare ale ANRE cu Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorului (ANPC).
a. Exista critici privitoare la incorectitudini posibile in relatia dintre furnizorul de energie si consumator (publicul invoca, de exemplu, factura de energie electrica si factura de gaze ale caror formulari par confuze si netransparente).
In acest sens, este necesara cresterea gradului de monitorizare si control din partea autoritatilor responsabile pentru reducerea comportamentului abuziv si protectia consumatorilor finali de energie.
b. Public nu se discuta suficient problema transferului catre consumator a diferitelor forme de investitie energetica (certificatele verzi si finantarea programelor de cogenerare de inalta eficienta). Acestea ar trebui sa revina mai degraba investitorului sau statului (prin bugetul national) si nu consumatorului casnic.

3. Protectia consumatorului energetic casnic ca parte a securitatii nationale si ca parte a drepturilor omului. Energia nu este un bun pe care cetateanul il poate obtine sau nu in functie de resursele sale. Accesul la un nivel minim decent al energiei este garantat moral, juridic si politic. Protectia consumatorului nu se reduce la protectia consumatorului vulnerabil fata de resurse financiare. Dreptul la energie nu se reduce la dreptul de acces la un bun energetic minimal. El se refera si la dreptul la un mediu energetic decent. In fapt, exista unele programe de interes general (anveloparea cladirilor, de exemplu) care trebuie asamblate intr-o politica complexa de protectie a consumatorului energetic. Dreptul la energie cuprinde si dreptul la o cultura a energiei si la dreptul de a avea acces la deciziile care privesc consumul energetic.

4. Crearea unui mecanism eficace de participare a consumatorului casnic la deciziile privitoare la consumul energetic. Consumatorul casnic este slab reprezentat la nivelele decizionale nationale si europene.
ANRE ar putea oferi un bun exemplu din acest punct de vedere, dezvoltand mecanisme si proceduri de antrenare in functionarea sa a reprezentantilor consumatorilor.
Participarea asociatiilor pensionarilor ar putea fi un foarte bun exemplu.
Promovarea unui parteneriat public-privat pentru imbunatatirea valorii energetice a locuintelor.

5. ANRE, prin Departamentul pentru eficienta energetica, in conformitate cu art.13, Legea 121/2014, coordoneaza elaborarea programelor de informare si de motivare a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, de a utiliza eficient energia. Alaturi de stimularea tipic economica prin mecanismele economice, ANRE a inteles ca e nevoie de o abordare complementara, respectiv promovarea culturii eficientei energetice si a motivatiei responsabile.
Analizele au scos in evidenta cinci probleme critice ale consumului casnic energetic actual:
1. Sistemul termoenergetic colectiv este elementul critic al dinamicii actuale. Criza lui este agravata de lipsa unei viziuni precum si a unei strategii. Politica actuala este strict defensiva si este urgenta o strategie de dezvoltare a sistemului termoenergetic mostenit pentru consumatorul casnic .
2. Imbunatatirea caracteristicilor energetice ale locuintelor existente si asigurarea implementarii unor reguli energetice pentru constructiile viitoare.
3. Criza energetica profunda a satului se datoreaza gradului accentuat de saracie, accesul limitat la sistemele energetice publice, calitatea energetica precara a multor locuinte, mai ales a celor improvizate in concentrarile de saracie severa. Este urgenta dezvoltarea unei conceptii pe termen mediu si lung de iesire din criza a satelor izolate/lipsite de resurse economice proprii.
4. Situatia critica a clientilor care nu pot sa-si achite facturile de intretinere. Un studiu european releva faptul ca, desi statele membre au implementat facilitati pentru clientii vulnerabili de energie, aproape 11% din populatia statelor membre se afla inca in
imposibilitatea de a-si incalzi in mod adecvat locuintele la preturi suportabile ale energiei. Un studiu publicat de Comisia Europeana pe 25 iunie 2015 privind saracia energetica la nivel European, estima ca in 2012, datorita cresterii preturilor energiei, veniturilor reduse si locuintelor cu performante energetice scazute, s-au identificat 54 milioane de persoane aflate in aceasta situatie. Situatia actuala a Romaniei este mult mai grava si este predictibil ca se va agrava si mai mult in urmatorii 2-3 ani.

Tabel. Procentul populatiei din UE-28 care aloca cel putin 40% sau mai mult din venitul lor disponibil echivalent cheltuielilor pentru locuinta

5. La propunerea ANRE, mergandu-se mai departe, prin hotarare de guvern, se definesc situatiile critice ale clientilor aflati in situatie de saracie energetica si care nu pot fi deconectati, precum si modul de recuperare a costurilor asociate de catre operatori.
Recomandare: realizarea unor studii in profunzime pe aceste cinci teme si punerea in discutie a unor strategii/ planuri de actiune.

6. In Romania, pierderile energetice in sectorul industrial se ridica 30-35% din energia consumata, in timp ce la cladirile populatiei se constata pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumata.
In populatia Romaniei exista o saracie informationala privind drepturile consumatorului de energie, preturile practicate pe piata etc. Desi formal (legal) consumatorii au dreptul de a-si alege furnizorul, in practica se comporta ca niste “consumatori captivi”, fara posibilitati de negociere cu distribuitorii de energie. Piata energiei in Romania nu va deveni functionala doar prin activitatea legislativa si efortul institutiilor, in principal al ANRE. Relatia dintre furnizorii de energie cu un consumator bine informat si activ este esentiala pentru stimularea competitiei pe piata energiei(ceea ce va avea efecte atat asupra calitatii serviciilor, cat si a preturilor).
Recomandari:
1. Pe baza experientei europene si nationale, elaborarea unui cod deontologic al consumatorului de energie.
2. Campanii de promovare a culturii producerii si consumului energetic.
3. In prima urgenta, consumatorii casnici trebuie responsabilizati si sprijiniti sa-si achite facturile la energie si sa-si eficientizeze energetic locuintele. Trebuie sa pornim de la realitatea importanta a Romaniei: 97% dintre locuinte sunt proprietate personala.
4. Proiectarea si realizarea de catre ANRE – in cooperare cu institutii care au expertiza in domeniu – a unei campanii sistematice si de durata de informare a populatiei cu privire la:
- drepturile consumatorului casnic de energie, inclusiv dreptul de a alege furnizorul de ultima instanta;
- mecanisme transparente de stabilire a preturilor energiei, accentuandu-se posibilele avantaje ale consumatorului.

7. In procesul de realiniere a preturilor energiei la nivel european, determinate prin mecanismele pietei europene, inevitabil se repun in discutie avantajele economice provenind din proprietatea publica a resurselor naturale (petrol, gaze, resurse hidro), dar si a constructiilor mostenite istoric (baraje hidro, productie nucleara). Aceasta poate deveni o tema de discutie publica: identificarea transparenta a patrimoniului energetic si, elaborarea unor politici/ programe de interes pentru intreaga colectivitate.

8. Studiul a evidentiat impactul negativ important al cresterii preturilor energiei asupra standardului de viata, fiind este necesara adoptarea unui pachet de masuri compensatorii pe termen scurt care sa contina atat compensatii directe, cat si indirecte; de exemplu, coordonarea cresterii preturilor in 2017 – 2018 cu politica veniturilor, stimularea suportului public pentru imbunatatirea energetica a locuintelor (de tipul anveloparii cladirilor).
Recomandare: explorarea oportunitatilor de a adopta un pachet compensatoriu pentru cresterea preturilor energiei.

9. Cresterea transparentei procesului de schimbare a preturilor si taxelor. Mecanisme prin care consumatorul sa fie inclus ca partener in intregul proces. Un exemplu: Romania si-a indeplinit obiectivul pentru 2020 privind energia regenerabila, atunci se pune intrebarea daca mai este justificata utilizarea certificatelor verzi.

10. Regandirea sistemului de impozite si taxe continute in preturile energiei. In Romania, impozitele si taxele sunt printre cele mai ridicate din Europa. In urmatorii ani, la cresterea preturilor energiei se va adauga povara taxelor. Inevitabil, se va exercita o presiune puternica pentru a se regandi sursele financiare ale bugetului.

www.anre.ro