Kreativ banner

 

Calitatea aerului interior, confortul termic si lumina naturala. O analiza a regulamentelor privind cladirile rezidentiale in 8 state membre (2015)

Indoor Air Quality
vizualizari

BPIE (The Buildings Performance Institute Europe) a lansat un raport despre cerintele privind calitatea aerului interior (CAI), confortul termic si lumina naturala in anumite state membre, acoperind o serie de subiecte din ce in ce mai importante pentru cladirile europene si locuitorii acestora.

Scopul global al acestui raport este de a oferi o privire de ansamblu asupra cadrului legislativ pentru CAI, confort termic, utilizarea luminii naturale si de a pune in evidenta importanta de a avea cerinte adecvate, totodata, pentru confortul termic, ventilatie si conditiile de lumina naturala. Raportul ofera de asemenea recomandari pentru continuarea dezvoltarii politicilor pentru mediul din interiorul cladirilor.
Evaluarea se concentreaza pe codurile de constructie pentru cladirile noi si existente in anumite state membre: Belgia (Regiunea Capitalei Bruxelles), Danemarca, Franta, Germania, Italia, Polonia, Suedia si Marea Britanie (Anglia si Tara Galilor).
Raportul prezinta o evaluare critica si comparativa, de asemenea, evidentiind exemple de bune practici.

Intre 30 si 50% de excese de mortalitate pe timp de iarna pot fi cauzate de catre temperaturi interioare reci, demonstrand importanta confortului termic si legatura cu saracia energetica. Aspecte cheie pentru a asigura conditii bune pentru locuitorii cladirilor includ confortul termic, o calitate buna a aerului interior si acces la lumina naturala. Cu toate acestea, cerintele pentru calitatea aerului interior si confortul termic nu sunt suficient de complete si clare in cele 8 state membre analizate. BPIE a identificat lacune in regulamentele care asigura ca cetatenii europeni traiesc in cladiri eficiente energetic, sanatoase, confortabile si bine luminate. Avand in vedere ca petrecem intre 60 si 90% din viata noastra in interiorul cladirilor, acest subiect ar trebui sa aiba un loc important in legislatie.
La nivelul UE, chiar daca mediul interior este mentionat in EPBD, importanta calitatii aerului interior, confortul termic si lumina naturala trebuie consolidata in viitoarea revizuire a EPBD. Aceste aspecte pot fi integrate in procedura de certificare a performantei energetice, fiind considerate informatii pertinente despre conditiile de viata din cladire. Co-beneficiile confortului termic si a unui mediu interior bun ar trebui luate in considerare in evaluarea impactului masurilor de renovare energetica (spre exemplu, reducerea costurilor serviciilor de sanatate). Aceste cerinte trebuie de asemenea sa fie reflectate in strategiile nationale de renovare precum este explicat in articolele 4 si 5 ale Directivei privind eficienta energetica (EED).

Rezumatul raportului

Context
Calitatea aerului – fie in interiorul sau in afara cladirilor – este una dintre problemele ecologice majore in Europa1. Din acest motiv, si pentru ca petrecem 60-90%2 din viata noastra in interiorul cladirilor (acasa, la birou, la scoala), calitatea aerului din cladiri are un rol foarte important in sanatatea populatiei, mai ales pentru grupurile vulnerabile precum copiii si persoanele in varsta2. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii3, 99 000 de morti in Europa si 19 000 in tarile din afara Europei cu standard de viata ridicat au fost cauzate de poluarea aerului din incinta locuintelor, in anul 2012.
Calitatea aerului interior (CAI) se refera la calitatea aerului din interiorul cladirilor si este legata de sanatate confort si abilitatea de a lucra. Pentru a defini CAI, parametrii precum rata de ventilatie si expunerea la mucegai sau chimicale trebuie luati in consideratie4. Poluarea aerului interior este cauzata de surse din interiorul cladirilor, dar poate fi cauzata si din exterior. De exemplu, poluarea este cauzata de operatiunile de curatenie sau de combustibilul folosit pentru gatit si incalzire. Chiar mobila si materialele de constructie, la fel ca igrasia, ventilatia inadecvata sau poluarea aerului exterior pot fi cauzele unei calitati slabe al aerului din interiorul cladirilor5.
Confortul termic se refera la „acea stare de spirit care exprima multumire cu mediul termic”6. Acest confort termic este legat de factori ambienti (temperatura aerului si umiditatea) precum si de factori personali (izolatia imbracamintei, caldura metabolica)7. Confortul termic are un rol important in sanatatea si bunastarea umana: o temperatura prea mare poate crea un sentiment de oboseala pentru locuitorii unei cladiri, dar acestia pot fi la fel de afectati cand este prea frig8.

Un nivel bun de lumina naturala este de asemenea necesar pentru un mediu interior adecvat. Beneficiile luminii naturale sunt evidentiate in mai multe studii, dintre care unul recent9 le rezuma dupa cum urmeaza:

• Beneficii economice si ecologice datorita reducerii consumului de energie si a emisiilor de CO2;

• Beneficii psihologice, fiindca lumina zilei stimuleaza vederea umana si sistemul circadian;

• Bunastare, fiindca lumina zilei permite o concentrare asupra sarcinilor si o perceptie buna a spatiului, precum si posibilitatea de a percepe stimularile mediului ambient.

Pe baza analizei mentionate mai sus, calitatea aerului interior, confortul termic si accesul la suficienta lumina naturala au un rol principal in viata locuitorilor. De aceea, cladirile trebuie sa fie concepute pentru a asigura aceste conditii.

Necesitatea de a atenua schimbarile climatice si de a reduce dependenta de importuri de energie ofera provocari noi pentru conceptia si functionarea cladirilor, conducand la o reducere importanta a consumului de energie si a emisiilor asociate cu cladirile. Sectorul cladirilor in UE este responsabil pentru mai mult de o treime din consumul de energie si pentru o cota similara a emisiilor de CO2 asociate cu activitatile umane. Asadar, politicile privind cladirile devin mai exigente cu privire la ameliorarea performantei energetice si reducerea emisiilor de CO2. Prin urmare, cladirile sunt mai bine izolate si etanseizate pentru a evita pierderea caldurii prin transmisia necontrolata a curentilor de aer. Ameliorarea etanseitatii unei cladiri ar trebui sa reduca factorii care au un impact negativ asupra mediului interior, precum formarea mucegaiului si aerul poluat din exterior. Pentru asigurarea unui mediu interior bun, improspatarea aerului in cladiri si un sistem de control al ventilatiei sunt necesare (exista solutii naturale si mecanice). De aceea, pe langa criteriile legate de eficienta energetica, toti parametrii de confort interior din codurile de constructie trebuie luati in considerare. Cu alte cuvinte, in cadrul procesului de indeplinire a cerintelor de performanta energetica in cladirile existente este necesar sa fie impuse cerinte minime pentru a asigura o calitate buna a aerului din interiorul locuintelor.

Directiva privind Performanta Energetica a Cladirilor (EPBD, 2010/31/EU) precizeaza ca cerintele minime in materie de performanta energetica „vor tine cont de conditiile generale a mediului interior pentru a evita efectele negative posibile precum ventilatia neadecvata”10. Prin urmare, o planificare integrala si coduri de constructie bune sunt necesare pentru a aborda aceste provocari. Proiecte de bune practici si standarde voluntare pentru cladiri ce au un consum de energie foarte mic demonstreaza potentialul acestora de a avea o eficienta energetica mare, de a fi durabile si in acelasi timp de a contribui la CAI, la uzul luminii naturale si la un confort termic remarcabil. Dar cum abordeaza codurile de constructie aceste subiecte? Care sunt cele mai bune practici si unde poate fi ameliorata legislatia?
EPBD cere statelor membre sa amelioreze semnificativ cadrul lor de reglementare si politicile pentru a garanta respectarea cerintelor minime in materie de performanta energetica si indeplinirea obiectivelor de consum de energie aproape zero in cladiri. De asemenea, EPBD mentioneaza luarea in considerare a conditiilor mediului interior cand se implementeaza cerintele minime de energie. Totusi, in legislatia UE nu exista cerinte clare care sa descrie cum acest lucru poate fi realizat. De aceea, este important sa se inteleaga mai bine rolul cerintelor privind mediul interior in regulamentele nationale pentru a le compara cu standardele tehnice europene si pentru a crea premise pentru potentiale ameliorari in viitor.

Tratarea aspectelor legate de calitatea aerului interior si cele legate de mediul interior la acelasi nivel de importanta precum aspectele privind eficienta energetica va permite ca renovarea energetica si investitiile in ameliorarea confortului sa fie consolidate reciproc.

Scopul studiului
Acest raport despre CAI, confort termic si cerintele de utilizare a luminii naturale in anumite state membre acopera o serie de subiecte din ce in ce mai importante pentru cladirile europene si locuitorii acestora. Scopul global al acestui raport este de a oferi o privire de ansamblu asupra cadrului legislativ pentru CAI, confort termic, utilizarea luminii naturale si de a pune in evidenta importanta de a avea cerinte adecvate, totodata, pentru confortul termic, ventilatie si conditiile de lumina naturala. Acest raport ofera de asemenea recomandari pentru continuarea dezvoltarii politicilor pentru mediul din interiorul cladirilor. Evaluarea se concentreaza pe codurile de constructie pentru cladirile noi si existente in anumite state membre: Belgia (Regiunea Capitalei Bruxelles), Danemarca, Franta, Germania, Italia, Polonia, Suedia si Marea Britanie (Anglia si Tara Galilor). Raportul prezinta o evaluare critica si comparativa, de asemenea , evidentiind exemple de bune practici.

Principalele constatari
O privire de ansamblu asupra principalelor constatari ale studiului este prezentata mai jos

Cladirile rezidentiale noi

Calitatea aerului interior este considerata ca fiind un aspect important in codurile de constructie in toate tarile vizate in acest studiu. Beneficiile de a asigura o calitate a aerului din interiorul cladirii, fie pentru bunastarea locuitorilor, fie pentru siguranta si sanatatea cladirii in intregime cat si a componentelor acesteia, sunt de asemenea evidentiate in diferite forme in regulamentele cladirilor din tarile studiate.

Ventilatia este inclusa in regulamentele cladirilor pentru toate tarile studiate. In Danemarca, Franta, Suedia si Regiunea Capitalei Bruxelles (BE) exista cerinte minime clare, pe cand in Germania, Italia, Polonia si Marea Britanie, exista numai o recomandare pentru rata minima de ventilatie. Indicatorii pentru ratele minime de ventilatie variaza de la o tara la alta si sunt in general diferite de standardele UE (de exemplu EN 13779 si EN 15251).

Unitatile cele mai folosite sunt litri pe secunda si metri cub pe ora pe cand rata de reinnoire a aerului este reglementata pe baza numarului presupus de locuitori (ex. in Polonia: 20 m3/h pe ocupant), sau pe baza tipului de camera (ex. in Marea Britanie: bucatarie 13-60 l/s si WC 6 l/s), sau pe baza suprafetei podelei (ex: 0.35 l/s pe m2). Chiar daca folosirea acelorasi unitati de masura este mai putin relevanta, se pare ca este nevoie de a avea o armonizare mai buna la nivel european pentru a compara mai usor datele din statele membre si pentru un transfer de cunostinte si practici intre tari. Ventilatia mecanica este obligatorie in doua cazuri: pentru cladiri multifamiliale (DK) si cladiri inalte (PL). In celelalte cazuri, exista recomandari pentru ventilatie mecanica in doua tari (Regiunea Capitalei Bruxelles in BE si DE), pe cand in Italia (mai ales in regiunile mai calde), o ventilatie naturala este preferabila.

Trebuie de asemenea mentionat faptul ca regulamentul danez impune in mod specific sisteme de ventilatie usor de intretinut, chiar si de catre locuitori. Acesta ar trebui sa fie considerat ca o buna practica fiindca sistemele de ventilatie au nevoie de intretinere frecventa pentru a functiona corect pe termen lung. Sistemele de ventilatie trebuie intretinute deseori deci este necesara o procedura usoara si la un pret accesibil. Nu in ultimul rand, se pare ca majoritatea tarilor studiate trebuie sa continue sa isi amelioreze instrumentele de calcul pentru a aborda adecvat o ventilatie hibrida/mixta si controlata la cerere. In acest fel, aceste tari pot avea metode de calcul complete care pot indeplini nevoile de ventilatie.

Cerinte minime in materie de eficienta pentru sistemele cu recuperare de caldura sunt implementate in cateva tari (Suedia, Polonia, Italia) cand sunt instalate sisteme noi de ventilatie mecanice. Cerintele privind etanseitatea cladirilor difera foarte mult intre statele membre. Sase dintre statele membre studiate au implementat deja cerinte precise. Precum ventilatia, indicatorii pentru cerintele de etanseitate a cladirilor variaza de la o tara la alta (ex: volum pe ora, litri pe secunda pe m2). Teste aleatorii pentru verificarea etanseitatii sunt obligatorii in Danemarca si Franta, dar sunt voluntare in celelalte tari studiate. De obicei, aceste teste sunt obligatorii numai cand se cere sprijin financiar sau pentru certificare energetica in clasele mari etc. Regulamentele pentru recuperarea caldurii si pentru etanseitate (implementate mai ales din motive legate de eficienta energetica) trebuie completate cu cerinte relevante pentru ventilatie pentru a asigura conditii adecvate de viata in interiorul cladirilor.

Concentratia de CO2 din cladirile complet ocupate (unde locuitorii sunt poluatorii principali) este calculata in comparatie cu cea din aerul exterior, fiind recomandata de catre standardul european EN 15251. Cerintele de a limita nivelele de CO2 in cladirile rezidentiale sunt implementate in Franta, pe cand in Marea Britanie exista nivele recomandate. Limitele pentru oxid de nitrogen sunt de asemenea fixate (ex. Danemarca). Implementarea nationala a regulamentelor europene privind produsele de constructie11 si standarde nationale suplimentare abordeaza evaporarea chimicalelor nocive. Insa, aceasta legislatie nu este studiata in acest raport.

Aspectele legate de confortul termic12 ceea ce priveste temperaturi joase sau curenti de aer sunt deseori ameliorate prin masuri tintind imbunatatirea performantei energetice a unei cladiri. Chiar si in ziua de azi, intre 50 si 125 de milioane de europeni sufera de frig in timpul iernii (bpie.eu/fuel_poverty.html). Totusi, exista si un risc din ce in ce mai mare de supraincalzire care trebuie abordat. De aceea, confortul termic trebuie recunoscut in regulamentele privind cladirile si trebuie incurajate masuri simple si eficace, precum sisteme de umbrire, geamuri cu protectie solara si racire cu ventilatie13. In toate tarile studiate sunt implementate cerinte privind transferul termic a elementelor externe ale cladirii, dar numai cateva dintre ele pun in evidenta co-beneficiile confortului termic.

Temperatura aerului interior este un indicator de confort termic in toate tarile studiate si exista cerinte si recomandari pentru limite inferioare si superioare in timpul iernii si verii. In cateva tari precum Franta si Marea Britanie, temperatura operativa (temperatura interioara calculata in functie de caracteristicile tehnice ale cladirii) este de asemenea folosita pentru a evalua confortul termic. Cinci din cele opt tari determina temperatura minima in locuinte in timpul iernii (ex. Franta, Germania, Polonia, Suedia si Marea Britanie). Numai Italia cere o limita inferioara in timpul verii (racire maxima) si o limita superioara (incalzire maxima).

Cinci tari din cele studiate (Regiunea Capitalei Bruxelles – Belgia, Danemarca, Franta, Germania si Marea Britanie) au limite de supraincalzire (obligatorii ori recomandate), unde indicatorii de supraincalzire difera in functie de temperatura si de limita timpului. Extremele sunt regasite in Regiunea Capitalei Bruxelles (> 25°C pentru 5% pe an) si in Marea Britanie (> 28°C pentru 1% pe an), desi in cazul Marii Britanii reprezinta doar o recomandare. Sisteme pasive pentru a evita supraincalzirea sunt comune in climatele meridionale, dar cerintele minime sunt in principal limitate la umbrire parasolara pe cand altele precum racirea prin ventilatie, folosirea inertiei termice a cladirii, ventilatia naturala si cea in timpul noptii sunt rareori luate in considerare. In Suedia, codurile de constructie cer explicit sa se ia in considerare cateva solutii pasive si in Regiunea Capitalei Bruxelles, o cota minima de 50% pentru sistemele pasivele este recomandata pentru cladirile noi.

Limitele maxime a vitezei relative a aerului sunt inconsistente in Europa; variaza intre 0.15 si 0.40 m/s (in vara) si intre 0.15 si 0.25 m/s (in iarna). Valorile maxime a vitezei aerului pentru a evita curentele de aer sunt obligatorii in Suedia si recomandate in Danemarca, Italia, Polonia, Marea Britanie si Bruxelles (din 2015).

Lumina naturala este un element important pentru a obtine un mediu interior bun in cladiri si are un impact important asupra sanatatii locuitorilor14. In plus, maximizarea luminii naturale in cladiri compenseaza pentru lumina electrica si aceasta reprezinta un potential de economisire a energiei. Toate tarile studiate recunosc importanta luminii naturale in cladiri si toate se refera la aceasta in codurile lor de constructie. Cerintele sau recomandarile privind lumina naturala in legislatia statelor membre indica o cota minima de suprafata cu geam pentru o anumita suprafata. Aceste cerinte sau recomandari indica nivele minime de lumina naturala sau stipuleaza nevoia de a avea acces la lumina solara si o vedere spre exterior. Considerate ca bune practici, codurile de constructie daneze sunt singurele care cer aport minim de lumina solara pe timp de iarna pe cand regulamentele suedeze recomanda sisteme de gestionare a luminii naturale pentru corpurile de iluminat instalate permanent. In plus, in Franta, aportul de lumina solara este mentionat in codurile de constructie din 2012 (RT 2012), prin indicatorul bioclimatic cerut (Bbio). Numai cateva coduri de constructie din cele studiate (ex. Bruxelles, Danemarca, Germania) sustin cat de importanta este vederea spre exterior pentru confortul vizual.

Procedurile de conformitate se concentreaza mai ales pe aspectele legate de analiza structurala si de performanta energetica in timpul conceptiei si a constructiei noilor cladiri precum valorile U, instalatia de caldura adecvata, etanseitatea, disponibilitatea certificatelor de performanta energetica etc. Conformitatea cu calitatea aerului interior sau cu standardele de confort termic este rareori verificata de catre organele de control desemnate si in cazul in care este verificata, asta se face mai degraba in timpul conceptiei decat prin efectuarea de masuratori la fata locului.

Cladirile rezidentiale existente

Pentru cladirile existente, cerintele privind calitatea aerului interior (precum rata de ventilatie, etanseitatea sau limitarea poluarii) sunt greu de gasit in codurile de constructie analizate. Numai recomandari legate de aspectele CAI pot fi gasite in majoritatea codurilor de constructie. Exista ameliorari privind eficienta energetica puse in practica fara a da atentie obligatorie la influentele asupra fizicii cladirilor sau calitatii aerului interior. Aceasta lipsa de cerinte adecvate privind CAI care sa insoteasca cerintele privind performanta termica si energetica ar trebui considerata ca o prioritate. Printre tarile studiate, codurile de constructie suedeze sunt unice fiindca pun in evidenta conflictele potentiale intre cerintele de economisire a energiei si cele pentru o buna CAI in cladirile existente, stipuland ca in acest caz, prioritatea trebuie sa fie CAI. In general, masurile de renovare conducand la cladiri mai etanse nu sunt legate de o evaluare obligatorie a nevoilor de ventilatie. De aceea, in aceste situatii, rata de reinnoire a aerului inferioara valorilor cerute sunt raportate. Aceasta este o deficienta serioasa in codurile de constructie care trebuie sa fie abordata printr-o ameliorare a regulamentelor privind lucrarile de renovare. In mod ideal, acest aspect ar trebui luat in considerare in viitoarea revizuire a legislatiei UE, precum Directiva privind Performanta Energetica a Cladirilor (EPBD).

In cazul renovarilor majore, cerinta cea mai obisnuita in tarile studiate se refera la transferul termic a elementelor cladirilor (valorile U), precum e cerut in EPBD. Printre tarile studiate, numai cele din sud (Franta si Italia) includ cerinte privind sisteme de umbrire in caz de renovare.
Cerintele privind echilibrul de energie, care includ aport de lumina solara in timpul evaluarii performantei energetice a ferestrelor, sunt incluse in regulamentele de cladiri daneze si britanice. Luand in cont aportul de lumina solara impreuna cu pierderile de caldura a unei ferestre se ofera o evaluare mai completa a performantei energetice.

Un confort termic mai bun este deseori considerat ca un factor principal influentand decizia unui proprietar-locuitor de a investi in renovare. Totusi, confortul termic rezultand din ameliorarea performantei energetice este rareori pus in evidenta de catre legislatiile nationale si/sau europene.
Introducerea obligativitatii privind utilizarea luminii naturale in cladirile existente poate fi considerata ambitioasa, tinand cont ca posibilele interventii pentru a creste disponibilitatea luminii naturale pot fi limitate din motive structurale sau estetice.

Regulamentele daneze stipuleaza obligativitatea pentru un aport de energie solara minim pe timp de iarna in timpul inlocuirii ferestrelor. Nicio cerinta nu a fost identificata in codurile de constructie analizate referindu-se la conservarea minima de lumina naturala, exceptand in Marea Britanie unde regulamentul „Right to Light” este implementat. Acest regulament asigura ca schimbarile prevazute pentru cladirile adiacente/alaturate nu au voie sa reduca accesul la lumina zilei in cladirile existente.
Precum si in cazul cladirilor noi, verificari de conformitate sunt facute numai pentru aspecte legate de analize structurale si de performanta energetica. Nicio procedura de verificare a calitatii aerului interior sau a confortului termic nu a fost identificata.

Calitatea aerului interior si alte aspecte legate de confortul termic trebuie luate in considerare serios cand se consolideaza cerintele pentru performanta energetica a cladirilor si a elementele de constructie. In ziua de azi, precum a fost identificat in cele opt tari studiate, nu exista nicio cerinta clara si stricta pentru CAI si confortul termic. Aspectele legate de confortul termic trebuie sa fie evidentiate pentru a asigura conditii de viata si de lucru adecvate in interiorul cladirilor.

Recomandari

Principalele constatari a acestui studiu conduc la diferite recomandari:
• Aspectele legate de sanatatea si confortul mediului interior din cladiri ar trebui luate mai in serios in codurile de constructie europene. Atunci cand se planifica noi nZEB sau renovari nZEB, cerinte pentru un mediu interior sanatos si placut trebuie sa fie incluse. Mediul interior este mentionat in EPBD dar importanta acordata CAI, confortului termic si luminii naturale trebuie sa fie consolidata in viitor. Acest tip de cerinte ar trebui sa fie reflectate in strategiile de renovare nationale (precum este mentionat in Articolele 4 si 5 ale Directivei privind Eficienta Energetica).
• In legislatiile UE si nationale, cerinte mai stricte pentru performanta energetica trebuie completate cu cerinte si recomandari convenabile pentru a asigura o calitate de aer interior, o lumina naturala si un confort termic adecvate. Spre exemplu, cerinte mai stricte pentru izolare si etanseitate ar trebui completate cu cerinte minime adecvate pentru reinnoirea aerului interior si ventilatie. Avand in vedere ca exista mai multe maniere de a obtine economisiri importante de energie in cladiri care permit in acelasi timp o ameliorare a mediului interior, dispozitii legislative clare pentru situatii de conflict vor crea o certitudine pentru planificatori si arhitecti. In acelasi timp, legislatia ar trebui sa fie neutra din punctul de vedere a tehnologiei.
• Potentialul de economisire a energiei, nevalorificat, trebuie exploatat de legislatiile europene și nationale, printr-o abordare sistemica a cladirii. Asta inseamna ca fatada cladirii si izolatia acesteia, folosirea luminii naturale, ventilatia controlata la cerere, recuperarea de caldura prin sisteme de ventilatie mecanice, instalatii pentru a evita supraincalzirea precum ventilatia rece sau sisteme de umbrire (folosind spre exemplu stresini, jaluzele sau copertine) trebuie analizate si optimizate in asa fel incat sa permita cea mai mare economisire de energie posibila.
• Indicatorii de calitate a aerului interior, a confortul termic si a luminii naturale ar trebui integrati in certificarea performantei energetice ca fiind o informatie relevanta despre conditiile de viata in cladirea respectiva.
• Dezvoltarea unui indicator de cost adecvat si a unei formule de calcul pentru a estima beneficiile unui mediu interior sanatos ar trebuie luate in considerare si integrate mai departe in metodologia europeana pentru a calcula nivelele de cost optim la nivel macroeconomic.
• Co-beneficiile unui mediu interior sanatos ar trebui luate in considerare cand este evaluat impactul macroeconomic a masurilor de renovare energetica (de ex. reducerea costurilor serviciilor de sanatate).
• Ferestrele sunt elemente care fac parte din fatada unei cladiri si au un rol important in performanta energetica generala a cladirilor. De aceea, transferul termic, folosirea luminii naturale, aportul de energie solara trebuie incluse in performanta energetica generala a cladirilor, atat pentru cladirile noi cat si pentru cele existente care sunt in renovare energetica. Cerinte pentru ventilatie si pentru a evita supraincalzirea trebuie de asemenea luate in seama in acelasi context.
• Sistemele pasive pentru a evita supraincalzirea sunt des intalnite in climatele meridionale, dar cerintele minime acopera numai sistemele de umbrire. Masuri suplimentare precum gestionarea suprafetelor cu geam a fatadei, sisteme de umbrire exterioare dinamice, considerarea aportului energiei solare si folosirea inertiei termice a cladirii, strategii de ventilatie naturala si pe timp de noapte, etc. trebuie sa fie dezvoltate in continuare in legislatiile nationale si europene.
• Instrumentele de conformitate obligatorii pentru a evalua performanta energetica conform transpunerii EPBD la nivel national ar trebui sa recompenseze si sa faciliteze folosirea solutiilor si a masurilor de ventilatie eficiente energetic pentru a evita supraincalzirea.
-------------------------------------------
1 DG Sanatate si Siguranta Alimentara, “Opinie despre evaluarea riscurilor privind calitatea aerului interior”, 2007. Disponibil la: http://ec.europa.eu/health/ph_risk/committees/04_scher/docs/scher_o_055.pdf
2 DG Sanatate si Siguranta Alimentara, “Promovarea actiunilor pentru un aer interior sanatos (IAIAQ)”, 2011. Disponibil la: http://ec.europa.eu/health/healthy_environments/docs/env_iaiaq.pdf
3 Organizatia Mondiala a Sanatatii, “Povara bolilor cauzate de poluarea aerului domestic pentru 2012”. Disponibil la: http://www.who.int/phe/health_topics/outdoorair/databases/HAP_BoD_results_March2014.pdf?ua=1
4 Administratia pentru sanatatea si siguranta la locul de munca: https://www.osha.gov/SLTC/indoorairquality/faqs.html
5 DG Sanatate si Siguranta Alimentara, “Calitatea aerului interior”, 2008. Disponibil la: http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/opinions_layman/en/indoor-air-pollution/index.htm
6 British Standard BS EN ISO 7730
7 “Confortul termic, sase factori de baza”, Health and Safety Executive. Disponibil la: http://www.hse.gov.uk/temperature/thermal/factors.htm
8 “Confortul termic”, Fundatia Green Education. Disponibil la: http://www.greeneducationfoundation.org/green-building-program-sub/learn-about-green-building/1239-thermal-comfort.html
9 Rosin Paul, Adamatzky Andrew, Sun Xianfang, “Cellular Automata in Image Processing and Geometry”, Springer International Publishing Switzerland, 2014
10 Articolul 4 EPBD, 2010/31/EU. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:153:0013:0035:EN:PDF
11 http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/construction/index_en.htm
12 Confortul termic se refera la „acea stare de spirit care exprima multumire cu mediul termic”(British Standard BS EN ISO 7730)
13 „Racirea cu ventilatie se refera la folosirea strategiilor de ventilatie naturala sau mecanica pentru a raci spatiile interioare”. Sursa: http://www.buildup.eu/communities/ventilativecooling
14 Lighting Research Center, “Daylighting Resources-Health”. Disponibil la: http://www.lrc.rpi.edu/programs/daylighting/dr_health.asp#sad

Raportul este disponibil pentru download aici:
http://bpie.eu/uploads/lib/document/attachment/121/BPIE__IndoorAirQuality2015.pdf

Adauga Comentarii

Basic HTML

  • Allowed HTML tags: <a href hreflang> <em> <strong> <cite> <blockquote cite> <code> <ul type> <ol start type> <li> <dl> <dt> <dd> <h2 id> <h3 id> <h4 id> <h5 id> <h6 id> <p> <br> <span> <img src alt height width data-entity-type data-entity-uuid data-align data-caption>
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • You can align images (data-align="center"), but also videos, blockquotes, and so on.
  • You can caption images (data-caption="Text"), but also videos, blockquotes, and so on.
  • Only images hosted on this site may be used in <img> tags.

Restricted HTML

  • Allowed HTML tags: <a href hreflang> <em> <strong> <cite> <blockquote cite> <code> <ul type> <ol start type> <li> <dl> <dt> <dd> <h2 id> <h3 id> <h4 id> <h5 id> <h6 id>
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • Web page addresses and email addresses turn into links automatically.
Atentie! Nu introduceti date personale in comentarii.

Opinii

 

Ajutor instalator

 

Top Categorii

Apa
Campanii
Climatizare
Electrice
Energie regenerabila
Evenimente
Termice
Tehnologie
Pompe
Sanitare

IEAS 2019