O utilizare mai larga a deseurilor si o evaluare corecta a contextului sunt cruciale pentru imbunatatirea sustenabilitatii una dintre cele mai importante surse de energie regenerabile din Europa.

Bioenergia reprezinta doua treimi din energia provenita din surse regenerabile din Europa, desi sustenabilitatea biomasei nu este ceva gratuit.

Sicilia, sudul Italiei, ofera o solutie eficace revelatoare a modul in care aceasta sursa poate avea efecte atat pozitive cat si negative asupra mediului. 

Cercetatorii Departamentului de Agricultura, Alimentatie si Mediu de la Universitatea din Catania testeaza in prezent cel mai bun mix de reziduuri organice locale, in special coji de citrice, pentru a compune „dieta” a cinci digestoare anaerobe situate pe terenul Universitatii.

Scopul este crearea unei surse locale de energie regenerabila, de la 400.000 la 700.000 tone de reziduuri din productia de suc de fructe, a caror eliminare costa intre 12 si 21 milioane € in fiecare an.

Cu toate acestea, la aproximativ 150 km de Catania, planurile de constructie a unei centrale electrice de 21MV intre Henna si Caltanissetta au intampinat rezistenta comunitatilor locale si de activistilor in domeniul energiei verzi.

Instalatia era proiectata sa utilizeze combustibil de la unul din „plamanii” verzi ai insulei, care ar fi insemnat taierea a aproximativ 6.000 de hectare de copaci de eucalipt, sporind astfel instabilitatea hidrogeologica din zona.
Pentru moment, demonstrantii au castigat lupta lor in Sicilia. Contractul dintre firma care administreaza centrala si guvernul regional, proprietarul padurii, a fost oprit.

„Contextul inseamna totul atunci cand evaluam durabilitatea”, afirma Ben Allen, senior policy analyst in cadrul Institutului pentru Politica Europeana de Mediu, „pentru ca determina fezabilitatea unei centrale electrice, disponibilitatea resurselor, conditiile de furnizare si interactiunea cu o mai mare comunitate de afaceri”. 

Din aceasta perspectiva reziduurile par a fi o solutie promitatoare pentru imbunatatirea durabilitatii biomasei, asa cum se arata in raportul Wasted – Europe`s untapped resources privind resursele neexploatate ale Europei si care estimeaza potentialul deseurilor provenite de la ferme si deseurile urbane pentru a produce biocombustibili.

Cercetarile au aratat ca in fiecare an in Europa 220 milioane tone de deseuri materiale celulozice, care includ reziduuri de recolte, reziduuri lemnoase, deseuri municipale solide, au potential de a fi transformate in biocombustibili, reducand astfel emisiile cu 60% pana la 85% si acoperind 16% din necesarul de combustibil de transport pana in 2030.

„ Consultantii au cercetat toate utilizarile alternative ale deseurilor: impactul deplasamentului deseurilor si beneficiile sale, in special al deseurilor municipale solide, rezultate din posibilitatea de evitare a descompunerii si a metanului”, explica Ben Allen, care a ajutat in munca de coordonare a cercetarii in cadrul acestui proiect.

Biomasa, intr-adevar, nu este neutra in privinta emisiilor cu efect de sera, cu un impact variabil, de la valori mai mici pentru reziduuri forestiere la valori mai mari, in cazul samburilor de palmier. Avand in vedere ca obiectivele climatice ale UE pentru 2030 urmaresc sa reduca emisiile cu efect de sera cu 40% fata de 1990, sunt necesare controale stricte.

In Spania, in Laguna De Duero, trei cazane pe biomasa sunt alimentate cu aschii de lemn din padurile locale, pentru a incalzi 1.488 locuinte din districtul Torrelago.

„In acest fel, putem reduce emisiile de CO2 cu pana la 85%, ceea ce corespunde la aproximativ 3.000 de tone pe an”, explica Javier Martín Sanz, inginer la Veolia si responsabil de proiectul european CITyFiED. „Mai mult, fiecare cazan are un sistem care elimina cenusa prin explozia aerului comprimat. Particulele detasate sunt apoi filtrate si colectate, minimizand emisiile de praf finale”.

„Ar trebui sa alegem doar combustibili de la lanturi de productie certificate”, spune Vito Pignatelli, sef al Laboratorului de Biomasa si Biotehnologii al Enea.

Agentia lucreaza la o noua generatie de filtre ceramice capabile de a reduce emisiile de particule cu pana la 92%. „Aceste filtre sunt realizate din carbura de siliciu, imersate intr-un catalizator ferita de cupru, ceea ce le face capabile sa descompuna particule cand sunt incalzite”, concluzioneaza Pignatelli.

http://www.cityfied.eu