Pe fondul crizei mondiale de energie si a instabilitatii politice din secolul XXI, tot mai multe state europene si-au indreptat atentia catre identificarea si exploatarea unor surse alternative de energie, care sa le asigure securitatea energetica. In acest sens, una dintre cele mai bune solutii o reprezinta inlocuirea combustibililor conventionali, fosili cu combustibili obtinuti din surse regenerabile.

Din fericire, Romania poate dezvolta sisteme de productie pe toate tipurile de surse regenerabile, in functie de specificul fiecarei zone geografice din tara. Studiile au demonstrat ca cel mai mare potential in domeniul producerii de energie verde il are biomasa, care detine un procent de 65% pe harta potentialului de resurse regenerabile, fiind urmata de 17% energie eoliana, 12 % energie solara, 4% microhidrocentrale si 2% voltaic si geotermal. De altfel, avand in vedere ca este resursa cu cel mai mare potential in producerea de energie verde, biomasa a fost desemnata si obiectiv strategic in Romania.

Biomasa este definita ca fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor de origine biologica din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), silvicultura si industriile conexe, inclusiv pescuitul si acvacultura, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si municipale (definitie conform legii 220/2008). Principala resursa de biomasa o reprezinta insa lemnul deoarece valorificarea lui prin colectarea resturilor ramase in urma toaletarii padurilor (crengi, scoarta de copac, busteni etc.), pentru producerea de energie, are avantajul de a asigurara o protectie ecologica eficienta a populatiei, a apei si a mediului. 

Energia produsa de biomasa se elibereaza prin ardere si are multiple avantaje: este regenerabila, ajuta la eliminarea deseurilor, asigura o protectie ecologica eficienta pentru populatie si mediu, are costuri reduse si este nepoluanta. In plus, biomasa poate fi folosita atat pentru producerea de electricitate, cat si pentru obtinerea de energie termica.

Nu este de mirare cum, in aceste conditii, tot mai multe tari, membre ale U.E., au redus consumul de resurse epuizabile pentru incalzirea centralizata, facand loc treptat unor sisteme ce utilizeaza biomasa ca si combustibil pentru producerea de energie termica si electrica. Astfel, producerea de combustibili din biomasa forestiera, in scopuri energetice, ar putea inlocui o buna parte din consumul actual de petrol, carbune ori gaze si in Romania, urmand modelul tarilor nordice unde incalzirea se face deja exclusiv pe baza centralelor de cogenerare care utilizeaza biomasa.

Suceava, singurul oras din Romania incalzit cu biomasa
Romania detine a opta cea mai mare suprafata forestiera din Uniunea Europeana, cu un potential foarte mare in ceea ce priveste productia de biomasa pentru energie si utilizari industriale. Numai padurile sucevene acopera jumatate din suprafata municipiului si 7% din suprafata padurilor din Romania. Suceava devine astfel o sursa bogata de biomasa, care poate contribui la cresterea nivelului de securitate energetica in Romania.

In acest context, business-urile romanesti au inceput sa investeasca in implementarea proiectelor de reducere a energiei termice si electrice in sisteme de cogenerare, prin exploatarea resurselor naturale proprii. Acesta este si exemplul Bioenergy Suceava - prima centrala care utilizeaza biomasa in scopul producerii de energie termica pentru locuitorii unui municipiu din Romania, dar si cea mai mare si cea mai performanta de acest fel din Europa.

Bioenergy desfasoara o activitate cu caracter social, asigurand incalzirea comunitatii sucevene la parametrii optimi, prin utilizarea de resurse regenerabile si prin indeplinirea rolului de „sanitar al padurilor”. Biomasa folosita la Bioenergy, acum cativa ani polua raurile de munte, fiind un deseu rezultat in urma taierilor de padure, deseu care nu era strans, poluand padurea, in zona in care a fost defrisata. In prezent, aceasta biomasa este colectata, tocata, adusa in depozitele centralei si arsa pentru a produce caldura livrata sucevenilor. Mai mult decat atat, echipamentele si tehnologia avansata de functionare a centralei au redus de aproximativ cinci ori impactul emisiilor poluante si au minimizat efectul schimbarilor climatice la nivelul municipiului Suceava (Studiului de Impact asupra poluarii mediului de catre instalatiile de producere de energie termica, realizat in Municipiul Suceava, in perioada 2012 – 2016).

Biomasa folosita la Bioenergy Suceava provine din resturi de prelucrare a lemnului, ce nu mai pot fi folosite in alt scop, din resturi de exploatare a padurilor ca urmare a taierilor legale necesare pentru toaletarea suprafetelor forestiere, dar si din lemnul de foc care nu mai poate fi intrebuintat in alte scopuri sau folosit in procesul de productie din diverse industrii. 

Bioenergy Suceava - investitie romaneasca si capital privat pentru producerea energiei din biomasa
Investitia pentru proiectul centralei de cogenerare Bioenergy Suceava, aliniat standardelor strategiei U.E., a fost facuta din capital privat, in urma organizarii unei licitatii de catre primaria Suceava, pentru infiintarea unei noi centrale. La acel moment, Municipiul Suceava se confrunta cu o reala problema in ceea ce priveste functionarea vechii centrale, S.C. Termica S.A., intampinand dificultati atat la nivel financiar, cat si la nivel de functionare, deoarece nu se mai incadra in normele de mediu si polua orasul. In plus, retehnologizarea vechiului CET ar fi presupus costuri ridicate, de peste 100 milioane de euro.

Astfel, in primavara lui 2011, firma de inginerie industriala Adrem Invest Bucuresti castiga licitatia si construieste centrala Bioenergy Suceava, cu un concept performant de realizare si cu tehnologie de ultima generatie, care sa permita reducerea impactului negativ al emisiilor poluante asupra mediului.

Investitia totala pentru construirea acestei noi centrale a ajuns la aproximativ 86 de milioane de euro, Bioenergy Suceava fiind pusa in functiune pe 9 noiembrie 2013. De atunci, asigura caldura pentru aproximativ 20.000 de apartamente, 155 de case particulare, 530 de agenti economici si 38 unitati bugetare.