Cercetatorii de la Universitatea Sapientia Miercurea Ciuc au reusit sa izoleze si sa testeze, in premiera mondiala, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului inconjurator, concluziile studiilor realizate in ultimii doi ani fiind facute publice, vineri, in cadrul unei conferinte stiintifice.

Máthé István, conferentiar doctor in cadrul Departamentului de Bioinginerie, Facultatea de Stiinte Economice, Socio-Umane si Ingineresti a Universitatii Sapientia - filiala din Miercurea Ciuc, a explicat presei ca dupa efectuarea unor masuratori in teren, atat in medii poluate, cum ar fi apele provenite din procese tehnololgice, cat si in medii acvatice naturale - Lacul Sfanta Ana si Tinovul Mohos - s-au realizat solutii nutritive care au permis cultivarea bacteriilor si inmultirea lor in laborator.

Astfel, cercetatorii de la Universitatea Sapientica au realizat si folosit, in premiera in Romania, "capcane microbiologice", cu ajutorul carora bacteriile au fost cultivate si inmultite si ulterior transportate in laborator, unde au fost identificate pe baza AND-ului si apoi studiate.

"Capcanele microbiologice au fost confectionate din spuma poliuretanica, taiata in forma de cuburi. Acestea au fost imbibate cu mediile de cultura speciale (n.r. solutiile nutritive care permit cultivarea si inmultirea bacteriilor) si asezate, apoi, in mediile acvatice (n.r. ape uzate, lacuri, tinoave). Acolo au fost tinute cateva saptamani, timp in care microorganismele s-au inmultit in capcane, putand fi transportate in laborator, unde au fost izolate", a explicat dr. Máthé István.
Specialistii de la Universitatea Sapientia au reusit sa izoleze si mai multe specii de bacterii noi pentru lumea stiintifica, in cadrul unor studii de biologie moleculara, numite "studii metagenomice".
"Am reusit sa izolam mai multe specii de bacterii noi pentru stiinta, circa 20, dintre care cel putin cinci reprezinta si genuri noi, necunoscute pana acum. Procentul de pana la sapte la suta din numarul total de bacterii identificate pe baza studiilor metagenomice, pe care noi am reusit sa il izolam cu succes, este mare, in comparatie cu alte studii internationale de pana acum", a precizat conferentiarul din Miercurea Ciuc.
Cateva dintre bacteriile izolate din ape uzate de cercetatorii de la Universitatea Sapientia au proprietati depoluante, putand "biodegrada fenolul si compusii fenolici, poluanti toxici care pot provoca mutatii genetice, chiar ereditare, si tumori canceroase".

Potrivit profesorului universitar chimist Alexandru Szép, poluantii toxici se gasesc in apele uzate provenite din industria chimica organica, iar bacteriile izolate la Miercurea Ciuc "se hranesc" cu acesti compusi si depolueaza mediul de substantele toxice.
"Rezultatul stiintific cel mai important al acestor cercetari este ca s-a diversificat grupa de microorganisme capabile sa consume fenolul si compusii sai ca sursa de carbon", a declarat Alexandru Szép.

Cercetatorii sustin ca au testat capacitatea bacteriilor de a degrada fenolul si compusii acestuia, iar folosirea lor pentru depoluare poate reprezenta o alternativa mult mai prietenoasa cu mediul inconjurator la metodele chimice aplicate pentru epurare a apelor uzate sau pentru decontaminarea a solurilor poluate cu fenoli si compusi fenolici.

Specialistii de la Universitatea Sapientia au efectuat aceste cercetari in cadrul unui proiect intitulat "Izolarea de noi tulpini bacteriene cu potentiale aplicatii in bioremediere si in biotehnologie", care este finantat de "Uniunea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii", organism aflat in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice, proiect care are o valoare de aproape 800.000 de lei.
Proiectul a fost coordonat de dr. Tamas Felföldi, cercetator la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc si lector la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, care a declarat presei ca rezultatele studiului reprezinta un pas important in evolutia stiintifica, o parte dintre speciile de bacterii izolate fiind depuse in colectii internationale si putand fi accesibile cercetatorilor interesati.

Rezultatele preliminare ale cercetarii au fost prezentate la conferinte internationale si au fost publicate in reviste de specialitate si, potrivit specialistilor de la Universitatea Sapientia, au starnit interesul mai multor cercetatori din Ungaria, Italia sau Coreea de Sud.

Potrivit specialistilor din Miercurea Ciuc, pana in prezent doar 1% dintre bacteriile de pe glob, reprezentand 9.000 de specii, au putut fi cultivate in conditii de laborator, restul fiind necunoscute din punct de vedere stiintific.