Conferinta internationala asupra climei, COP21, care va avea loc in perioada 30 noiembrie-11 decembrie la Paris, are ca obiectiv principal sa dea un elan fara precedent luptei impotriva incalzirii accelerate a planetei.

Aproape 120 de sefi de stat vor da startul celei de-a 21-a Conferinte asupra climei a ONU, situatie inedita care confirma constientizarea in cel mai inalt grad a mizelor legate de dereglarile climatice. Sunt amenintate securitatea alimentara, accesul la apa, infrastructurile si activitatile economice.

“Schimbarile climatice constituie una dintre cele mai mari provocari ale epocii noastre”, au afirmat reprezentantii tarilor din G20.

Liderii principalelor tari care emit cele mai mari cantitati de gaze cu efect de sera - Barack Obama (SUA), Xi Jinping (China), Narendra Modi (India) si conducatori europeni - se vor numara printre participantii la COP21, care va incepe in 30 noiembrie la Bourget (nordul Parisului) si la care sunt asteptate circa 20.000 de persoane acreditate (delegatii, ONG-uri, experti, ziaristi).

Dupa atentatele soldate cu 129 de morti si 350 de raniti - Franta, nevoita sa isi intareasca securitatea, a anuntat ca vor fi anulate cateva manifestari care urmau sa aiba loc in marja conferintei.

La sase ani dupa conferinta nereusita de la Copenhaga, aceasta reuniune a ONU vizeaza sa ajunga pana in 11 decembrie la un acord intre 195 de tari.

“Nu va voi spune ca un acord global va fi solutia miraculoasa care ar putea elimina amenintarea reprezentata de schimbarile climatice”, a apreciat John Kerry, secretarul de stat american, “insa adevarul este ca aceasta nu va putea fi inlaturata in absenta acordului”.

In afara de angajamentele voluntare ale tarilor vizand reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, sursa a incalzirii, viitorul acord trebuie sa stabileasca pentru urmatorii 20-30 de ani un cadru general si constrangator. Negocierile defasurate pe parcursul anului 2015 au vizat sumele alocate ajutoarelor destinate tarilor in curs de dezvoltare, contributia financiara a statelor emergente, obiectivul global pe termen lung de reducere a emisiilor, mecanisme de revizuire in crestere a angajamentelor nationale.

La Paris trebuie sa se ajunga in mod obligatoriu la compromisuri, un acord de acest tip necesitand un consens. “Daca esuam” de aceasta data in incheierea unui acord ambitios, “va fi greu de creat acelasi elan” in viitor, a declarat pentru AFP Aya Yoshida, negociator japonez.

Laurent Fabius, ministrul francez al afacerilor externe, care va prezida lucrarile reuniunii, apreciaza ca “mai multe motive obiective pot face ca aceasta conferinta sa aiba succes: fenomenul s-a agravat, constientizarea a progresat, dezbaterea stiintifica (asupra incalzirii) este clara, iar SUA si China au reactii poztive”. Contrar anului 2009, Beijingul si Washingtonul, responsabile de circa 40% din emisii, se arata hotarate sa incheie un acord. Acesta ar urma sa preia in 2020 stafeta Protocolului de la Kyoto, care vizeaza doar 15% din emisiile mondiale (Statele Unite nu l-au ratificat, iar tarile emergente nu au fost vizate).

COP21 trebuie sa decida si masuri in vederea unor actiuni mai eficiente pana in 2020 fiindca timpul preseaza: temperatura mondiala a crescut deja cu aproape 1 grad Celsius fata de era pre-industriala - obiectivul comunitatii internationale fiind limitarea incalzirii la 2 grade Celsius -, iar gazele cu efect de sera, odata emise, raman in atmosfera.

Cresterea cu 20 de centimetri a nivelului oceanelor din 1900, inmultirea evenimentelor meteorologice extreme, topirea accelerata a ghetarilor si modificarea raspandirii speciilor (indeosebi a pestilor) sunt consecinte vizibile deja pe toate continentele. Insa, potrivit oamenilor de stiinta, raul abia urmeaza daca nu se fac schimbari radicale.

Pentru a ramane sub cele 2 grade Celsius vizate, emisiile ar trebui sa scada cu 40-70% pana in 2050, ceea ce implica o tranzitie majora spre modele care genereaza cantitati scazute de carbon, in contextul in care energiile fosile (carbune, petrol, gaze) asigura 80% din productia mondiala de energie.

In plus, trebuie actionat la scara mare asupra agriculturii si a despaduririlor (care reprezinta un sfert din emisii).

In prezent, 160 de tari care genereaza 90% din emisii au anuntat angajamente voluntare pana in 2015 sau 2030, insuficiente insa pentru respectarea cresterii de 2 grade Celsius.