Analiza: 5 MITURI DESPRE GAZ care duc România în derivă energetică

34 vizualizari
mituri gaz
Distribuie pe

Greenpeace România și Expert Forum (EFOR) au dezbătut acest subiect marți, 18 octombrie 2022, la Mezanin (Palatul Universul, Corp B, str. Actor Ion Brezoianu 23-25, București), între orele 10.00 și 12.00.
La eveniment a fost lansată analiza "5 MITURI DESPRE GAZ care duc România în derivă energetică". Au fost discutate riscurile ca investițiile planificate în România în infrastructura de gaze naturale să fie nu doar periculoase pentru securitatea energetică pe termen scurt și mediu, ci chiar incompatibile cu ținta pe termen lung de a avea un sector energetic bazat pe surse sigure și curate.

Din analiză se pot desprinde câteva idei precum:

  • România nu își permite două tranziții energetice.
  • Viitorul este în mod clar bazat pe surse de energie regenerabilă.
  • Orice investiție care se face în hidrocarburi este o decizie strategică greșită.

 

România și-a făcut în ultimii ani o adevărată misiune națională din creșterea consumului de gaze naturale, pe termen mediu și lung. Nici multiplele crize cu care ne confruntăm nu par să reprezinte un semnal de alarmă pentru decidenți. Asta, deși Uniunea Europeană (UE) este în plină criză a gazului încă din vara lui 2021, iar războiul din Ucraina face inacceptabilă continuarea importurilor de gaze rusești în aceleași condiții ca până acum. În UE, pe lângă ținta de reducere a consumului de gaze cu 30%, până în 2030, care exista deja în pachetul Fit-for-55 din iulie 2021, în REPowerEU din mai 2022, s-a introdus o țintă de reducere suplimentară de încă 35 de miliarde de metri cubi pe an pentru o decuplare mai rapidă de dependența de Rusia. În România, în domeniul energiei, singurul plan aflat realmente pe agenda publică a Guvernului constă în extinderea rețelelor de gaze naturale către noi consumatori (casnici), nebranșați și în creșterea capacităților de energie electrică, în primul rând pe gaze naturale. Putem spune că pentru acest plan de creștere a consumului de gaze există realmente consens politic, la nivel central și local și se caută activ orice sursă de finanțare disponibilă.

Acest lucru se întâmplă pentru că nu există cu adevărat, la nivelul guvernării, o viziune de ansamblu a sectorului energetic din România: unde suntem și unde ne dorim să ajungem. La Bruxelles și în majoritatea statelor europene se înțelege faptul că tranziția energetică este o adevărată revoluție tehnologică, de digitalizare și descentralizare, una care ne va schimba complet modul în care producem și consumăm orice tip de energie. UE reconsideră integral modul în care vom consuma energie, pentru transport, uz casnic, industrie, pentru a trece de la combustibili fosili la energie curată până în 2050, ceea ce înseamnă orientarea producției de energie și infrastructura încă de pe acum în această direcție.

În acest timp, România n-a ținut pasul nici cu restructurările profunde din ultimii 30 de ani. În România, aproape toate marile proiecte din domeniul energiei promovate și azi de Ministerul Energiei sau de companiile de stat din energie sunt gândite înainte de 1989, fără înțelegerea reală a modului în care s-a schimbat cererea între timp. Se preferă investițiile în capacități mari, localizate în locul celor vechi, cu intenția de a le înlocui cu unele echivalente. Cu toate acestea, dacă ne referim strict la profilul de consum de energie în România până în anul 2022, observăm că s-a schimbat profund. Nu au fost adaptate simultan și planurile pe partea de producție sau infrastructură, mereu întârziate, iar decalajul între nevoi și infrastructură riscă să se accelereze până în 2050. Nu mai există consumul industrial de acum 30 de ani localizat în câteva puncte de pe hartă, în schimb a explodat consumul casnic de energie electrică, mai ales în zonele urbane care se dezvoltă. Consumatorii casnici își doresc energie la standarde înalte de calitate, se folosesc electrocasnice mult mai sofisticate decât în urmă cu 30 de ani, au apărut mașinile electrice, iar unii consumatori își doresc și chiar pot să-și producă singuri energia sau în asociere cu alții.

Așadar, pentru a face saltul în modernitate alături de celelalte state membre UE până în 2050, trebuie depășite și întârzierile de până acum. Constrângerea nu este una financiară, România are mereu la dispoziție mai mulți bani europeni decât poate folosi, ci de claritate a politicilor publice. Este nevoie de o asumare clară, de competență și de voință politică.

Unul dintre motivele pentru care România nu iese din logica proiectelor vechi, inadecvate lumii de azi și cu atât mai mult celei în care vom trăi în 2050, este faptul că în spațiul public și în gândirea decidenților persistă câteva idei greșite și rupte de context. De pildă, în planul creșterii consumului de gaze, justificările sună astfel:

 

1. Cărbunele trebuie înlocuit cu gaze, pentru că energia verde este intermitentă

E adevărat că multe forme de energie regenerabilă sunt intermitente, dar restructurarea sistemului energetic, în sensul avut în vedere pentru 2050, poate face față în cu totul alt mod intermitențelor decât o poate face actualul sistem.

2. Gazele sprijină decarbonarea sectorului energetic și al termoficării, fiind doar un combustibil de tranziție

În realitate, investițiile de azi în gaze riscă să crească pe termen lung dependența de combustibili fosili, pentru că durata de viață a acestor investiții depășește cu mult anul 2050.

3. Gazele naturale oferă mai multă securitate energetică decât energia regenerabilă

Chiar dacă energia regenerabilă este într-adevăr vulnerabilă la schimbări climatice, în prezent dependența Europei de gazele de import e o amenințare mult mai serioasă.

4. Energia electrică pe gaze este mai ieftină decât cea produsă din surse regenerabile

În realitate, ca investiție într-o capacitate nouă, tehnologiile regenerabile au devenit mult mai ieftine și mai eficiente decât chiar acum 10 ani și mult mai competitive decât cele „clasice” (fără să ținem cont de costurile mari ale combustibilului și emisiilor din 2021-2022). În același timp, costurile marginale – factorul care determină o unitate de energie electrică sau alta să intre pe piață pentru a acoperi cererea unui moment dat – sunt mult mai mici pentru regenerabile decât pentru toate celelalte tehnologii.

5. Energia electrică pe gaze generează mai multe locuri de muncă decât cea regenerabilă

Chiar dacă e dificilă o comparație directă, energia regenerabilă aducând și o restructurare de ansamblu a sectorului energetic, aceasta creează chiar și azi mai multe locuri de muncă pentru un MWh produs decât energia pe gaze.

 

Aplicând acest plan de creștere a consumului de gaze – fără a avea o imagine de ansamblu a viitorului dorit pentru sectorul energiei – România se vulnerabilizează de două ori. Economia devine și mai dependentă de combustibilii fosili, cel puțin până spre 2050, în plus va crește și nevoia de gaze de import. Asta, deoarece producția internă scade, gazul din Marea Neagră se va mai lăsa așteptat și chiar dacă va fi folosit, acesta acoperă doar o parte din nevoia de import de azi.

 

Recomandări:

  • Reconsiderarea de urgență a planurilor de creștere a consumului de gaze prin extinderea rețelelor și instalarea de capacități de energie electrică pe gaze.
  • Anveloparea clădirilor din mediul rural și, eventual, schimbarea sobelor actuale cu centrale pe biomasa mai eficiente
  • Accelerarea investițiilor în energia electrică din surse regenerabile nu necesită neapărat scheme suplimentare de sprijin față de ce există deja în PNRR sau alocări suplimentare de bani de la buget.

În raportul de față, s-a încercat structurarea principalelor erori de judecată sau „mituri” vehiculate în ultima vreme, care împiedică decidenții și publicul interesat de sectorul energiei în ansamblu să ia deciziile corecte și, mai ales, să stabilească rolul pe care ar trebui să îl joace gazele în România în viitor.

 

Vă invităm să consultaţi raportul integral aici.

 

ARTICOLE DIN ACEEAŞI CATEGORIE

ADAUGĂ COMENTARII

Plain text

  • No HTML tags allowed.
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • Web page addresses and email addresses turn into links automatically.
Atentie! Nu introduceti date personale in comentarii.

Opinii

Licitatii

Valoarea estimata: 0 RON
Data publicarii: 8.06.2023
Valoarea estimata: 5.805 RON
Data publicarii: 8.06.2023

Reea Agency

Video