Romania face parte dintre statele membre UE producatoare de gaz natural, cu o cota de 6,5% din productia interna a Uniunii, productie de gaz ce contribuie la acoperire a 23% din consumul de energie total al statelor membre. Restul productiei de energie din UE este impartita intre cea obtinuta din petrol si produse petroliere (34%) si combustibili fosili (17%), cea nucleara (13%) si cea obtinuta din surse regenerabile (14%). Pe ansamblu, insa, 53% din aceasta productie este bazata pe importuri.

Ca raspuns la situatia geopolitica actuala si la dependenta UE in materie de importuri, Comisia pledeaza pentru o noua strategie europeana de securitate energetica. Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pietei interne de energie a UE si realizarea de economii de energie sunt printre principalele puncte ale acesteia. Strategia subliniaza, de asemenea, necesitatea coordonarii deciziilor luate in cadrul politicilor energetice la nivel national si importanta de a adopta o viziune unitara in cadrul negocierilor cu partenerii externi. 

Propunerile Comisiei, inclusiv in ceea ce priveste masurile vizand sa asigure continuitatea aprovizionarii pentru iarna care urmeaza, vor fi discutate de sefii de stat si de guvern din UE in cadrul Consiliului European din 26-27 iunie.

Securitatea energetica: Comisia propune o noua strategie globala pentru a consolida securitatea aprovizionarii
Ca raspuns la situatia geopolitica actuala si la dependenta UE in materie de importuri, Comisia pledeaza pentru o noua strategie europeana de securitate energetica. Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pietei interne de energie a UE si realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte. Strategia subliniaza, de asemenea, necesitatea coordonarii deciziilor luate in cadrul politicilor energetice la nivel national si importanta de a adopta o viziune unitara in cadrul negocierilor cu partenerii externi. Strategia se bazeaza pe progresele inregistrate deja in urma crizei gazului din 2009.

José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a declarat: „UE a desfasurat o activitate intensa in urma crizei gazului 2009 pentru imbunatatirea securitatii sale energetice. Cu toate acestea, ea continua sa fie vulnerabila. Tensiunile generate de Ucraina vin sa confirme din nou acest lucru. Luand in considerare o dependenta globala fata de importurile de energie in proportie de peste 50 %, trebuie sa luam noi masuri. Comisia a prezentat astazi o strategie globala care va fi discutata de liderii UE in iunie. Contez pe sprijinul lor ferm, intrucat consolidarea securitatii energetice este in interesul nostru al tuturor. In chestiunile de securitate a energiei, Europa trebuie sa se exprime si sa actioneze ca o singura entitate". 
Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a declarat: „Ne dorim parteneriate puternice si stabile cu furnizori importanti, dar trebuie sa evitam sa cadem victime santajului politic si comercial. UE si statele membre au o lunga lista de sarcini in fata lor: in mod colectiv, trebuie sa consolidam solidaritatea noastra cu statele membre mai vulnerabile. De asemenea, trebuie sa finalizam piata interna a energiei, sa ne imbunatatim infrastructura, sa devenim mai rationali in utilizarea energiei si sa exploatam mai bine resursele energetice care ne apartin. In plus, trebuie sa acceleram diversificarea furnizorilor externi de energie, in special pentru gaz. Doar actiunile concrete ne vor sprijini in acest sens”. 

Pentru a asigura continuitatea aprovizionarii in aceasta iarna, Comisia propune realizarea unor evaluari globale a riscurilor (teste de rezistenta). Acestea vor fi efectuate la nivel regional sau la nivelul UE prin simularea unei intreruperi a aprovizionarii cu gaze. Obiectivul va fi acela de a verifica modul in care sistemul energetic poate face fata unor riscuri legate de securitatea aprovizionarii si pe aceasta baza, de a elabora planuri de urgenta si de a crea mecanisme de siguranta. Astfel de mecanisme ar putea include cresterea stocurilor de gaze, scaderea cererii de gaz prin utilizarea combustibililor de substitutie (in special pentru incalzire), dezvoltarea infrastructurilor de urgenta, ca de exemplu, completarea posibilitatilor de flux invers si punerea in comun a unei parti a stocurilor de securitate existente.

Pentru a face fata problemelor de securitate a aprovizionarii pe termen mediu si lung, Comisia propune actiuni in mai multe domenii cheie:
• Finalizarea pietei interne a energiei si construirea legaturilor lipsa din infrastructura sunt esentiale pentru a reactiona rapid in caz de posibile intreruperi ale aprovizionarii prin directionarea fluxurilor de energie in functie de necesitati si acolo unde este nevoie pe intreg teritoriul UE. Comisia a identificat aproximativ 33 de proiecte de infrastructura critice pentru securitatea energetica a UE. In afara de acestea, Comisia propune extinderea obiectivului in ceea priveste interconectarea capacitatii de productie de electricitate instalata la 15% pana in 2030, tinand cont de aspectele de cost si de potentialul schimburilor comerciale in regiunile relevante. (Statele membre s-au angajat deja sa asigure o interconectivitate de 10% pana in 2020).
• Diversificarea tarilor furnizoare si a rutelor de tranzit In 2013, 39% din volumul importurilor de gaz ale UE au provenit din Rusia, 33% din Norvegia si 22% din Africa de Nord (Algeria, Libia). In timp ce UE isi va mentine relatiile cu partenerii de incredere, ea va urmari sa stabileasca legaturi cu noi tari partenere, de exemplu, in regiunea bazinului Marii Caspice, continuand sa extinda coridorul sudic al gazelor, dezvoltand Hub-ul de gaz mediteranean si consolidand aprovizionarea cu GNL.
• Consolidarea mecanismelor de urgenta si de solidaritate si protejarea infrastructurilor critice. In acest sens, Comisia, de exemplu, va revizui dispozitiile si va controla punerea in aplicare a regulamentului privind securitatea aprovizionarii cu gaz.
• Cresterea productiei autohtone de energie: Aceasta crestere include utilizarea sporita a surselor de energie regenerabile si productia durabila de combustibili fosili.
• Imbunatatirea coordonarii politicilor energetice nationale si adoptarea unei viziuni unitare in materie de politica energetica externa. Comisia doreste sa participe, intr-o faza timpurie, la negocierea acordurilor interguvernamentale avute in vedere cu tari terte, care ar putea avea un impact asupra securitatii aprovizionarii. In plus, Comisia se va asigura ca toate aceste acorduri si toate proiectele de infrastructura de pe teritoriul UE vor respecta pe deplin legislatia UE aplicabila in acest sens.
• Dezvoltarea tehnologiilor energetice.

Imbunatatirea eficientei energetice. Intrucat cladirile reprezinta 40 % din consumul de energie din UE si o treime din utilizarea gazelor naturale, acest sector joaca un rol crucial.

Context 
Evenimentele recente din Ucraina au suscitat preocupari la nivelul UE cu privire la asigurarea unui flux neintrerupt de energie, precum si la stabilitatea preturilor pentru energie. In cadrul Consiliului European din martie 2014, Comisia s-a angajat sa realizeze un studiu aprofundat privind securitatea energetica europeana si sa prezinte un plan de actiune complet cu privire la modul in care se poate reduce dependenta energetica a UE. Concluziile si propunerile vor fi discutate in cadrul Consiliului European din 26-27 iunie.
Pe de o parte, cererea de energie la nivel mondial sporeste si se asteapta sa creasca cu 27% pana in 2030. Pe de alta parte, productia interna de energie a UE s-a diminuat cu aproape o cincime intre 1995 si 2012. La ora actuala, mai mult de 50% din necesitatile energetice ale UE sunt acoperite de furnizori externi: in 2012 aproape 90% din petrol, 66% din gaz si 42% din combustibilii solizi consumati in UE au fost importati, ceea ce reprezinta o factura de peste un miliard de euro pe zi.

Pagini Utile
• MEMO/14/379 
• Studiul aprofundat al securitatii energetice europene, precum si Comunicarea „Strategia de securitate europeana a energiei” pot fi gasite pe urmatoarea pagina de internet a Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/energy/security_of_supply_ro.htm