De ce propune Comisia o uniune energetica acum? De ce avem nevoie de o uniune energetica?
Sistemul energetic european se confrunta cu o nevoie din ce in ce mai presanta de a asigura o energie durabila, accesibila si competitiva pentru toti cetatenii. Dependenta excesiva de un numar limitat de surse de aprovizionare, in special in sectorul gazelor naturale, face tarile vulnerabile la intreruperile in aprovizionare. Trebuie sa ne reducem dependenta de combustibilii fosili si emisiile de gaze cu efect de sera; in ceea ce priveste nivelul abordabil si competitivitatea preturilor la energie, acestea constituie motive de ingrijorare tot mai mari pentru gospodarii si pentru intreprinderi.
Persistenta obstacolelor in fata unei veritabile integrarii a pietei, politicile nationale necoordonate si lipsa unei pozitii comune fata de tarile terte impiedica progresul. Reactia eficace la aceste provocari consta intr-un ansamblu mai coerent de masuri in diverse domenii de politica, adoptate la nivelul UE si la nivel national. Acordul asupra cadrului de politici privind clima si energia pentru 2030, precum si cel asupra Strategiei europene pentru securitate energetica din 2014 au reprezentat etape importante pe care este fondata uniunea energetica, dar sunt necesare masuri noi si mai stricte pentru a face fata in mod eficient provocarilor care ne asteapta.
Strategia-cadru pentru uniunea energetica stabileste viziunea pentru viitor si integreaza o serie de domenii de politica intr-o singura strategie coerenta. Aceasta include initiative care se sustin reciproc si care, odata implementate pe deplin, vor asigura faptul ca UE este mai bine pregatita pentru a face fata provocarilor, datorita solidaritatii si increderii intre statele membre.

Ce include uniunea energetica? De ce au fost alese aceste domenii prioritare?
Uniunea energetica este bazata pe cele trei obiective de mult stabilite ale politicii energetice a UE: securitatea aprovizionarii, durabilitatea si competitivitatea. Pentru a atinge aceste obiective, uniunea energetica se concentreaza asupra a cinci dimensiuni care se sprijina reciproc: securitatea energetica, solidaritatea si increderea; piata interna a energiei; eficienta energetica vazuta ca o contributie la moderarea cererii de energie; decarbonizarea economiei si cercetarea, inovarea si competitivitatea.
Toate aceste dimensiuni sunt domenii care necesita o mai mare integrare si coordonare. In cadrul acestor dimensiuni, planul de actiune anexat la strategia-cadru prezinta masurile specifice care vor fi pregatite si puse in aplicare in urmatorii ani. Acest plan de actiune va fi monitorizat si revizuit in mod regulat, pentru a se asigura ca el continua sa raspunda la provocarile in schimbare si la noile elemente care apar.

Securitatea energetica
Ce isi propune uniunea energetica pentru a diversifica sursele si furnizorii?
In prezent, UE importa 53% din energia pe care o consuma. Unele tari depind, pentru importurile de gaze, de un singur furnizor principal. Diversificarea surselor si a furnizorilor de energie reprezinta o modalitate esentiala de imbunatatire a securitatii noastre energetice. Prospectarea unor noi regiuni de aprovizionare cu combustibili, explorarea unor noi tehnologii, dezvoltarea in continuare a resurselor indigene si imbunatatirea infrastructurii pentru a avea acces la noi surse de aprovizionare sunt toate elemente care vor contribui la cresterea diversificarii si a securitatii sectorului energetic din Europa. In acest context, si in ceea ce priveste gazele naturale, Comisia va elabora un pachet de masuri axate pe durabilitate si pe diversificare, care va include in special o revizuire a regulamentului privind securitatea aprovizionarii cu gaze naturale. In ceea ce priveste diversificarea, sunt in curs activitati legate de coridorul sudic al gazelor, elaborarea unei strategii pentru o mai buna utilizare a potentialului de gaz natural lichefiat si a stocarii si infiintarea de platforme pentru gaze lichide cu furnizori multipli in Europa Centrala si de Est, precum si in Marea Mediterana.

Va promova/facilita uniunea energetica achizitionarile comune de gaze naturale?
Bazandu-se pe Strategia europeana pentru securitate energetica din mai 2014, Comisia va evalua optiunile de agregare a cererii, pe baza de voluntariat, in vederea achizitionarii colective de gaze in timpul unei crize si atunci cand statele membre sunt dependente de un singur furnizor. Orice astfel de masuri vor trebui sa fie in deplina conformitate cu regulile OMC si cu normele UE in materie de concurenta.

Comunicarea mentioneaza transparenta contractelor. Care sunt tipurile de contracte vizate? Acordurile interguvernamentale? Contractele comerciale?
Controalele de conformitate pentru acordurile interguvernamentale (IGAS) sunt efectuate in prezent dupa ce un stat membru al UE si o tara terta au incheiat un acord. In viitor, Comisia ar trebui sa fie informata cu privire la negocierea acordurilor interguvernamentale cat mai devreme, astfel incat sa poata fi asigurata o mai buna evaluare ex ante a compatibilitatii acordurilor interguvernamentale cu normele pietei interne si cu securitatea criteriilor de aprovizionare. Participarea Comisiei la astfel de negocieri cu tarile terte si trecerea la clauze contractuale standard vor permite de asemenea evitarea mai eficienta a presiunilor nejustificate si vor asigura respectarea normelor europene. Prin urmare, Comisia va reexamina decizia privind acordurile interguvernamentale si va propune optiuni pentru a se asigura ca UE adopta o viziune unitara in cadrul negocierilor cu tarile terte.
Transparenta privind contractele comerciale de furnizare a gazelor naturale trebuie sa fie consolidata in continuare. Comisia va face o propunere cu privire la aceasta chestiune in contextul revizuirii Regulamentului privind securitatea aprovizionarii cu gaze.

Ce propune Comisia pentru a diversifica productia de electricitate, avand in vedere ca accentul a fost pus in special pe diversificarea surselor de gaze?
Electricitatea este produsa in principal in interiorul UE, pe baza unei largi game de surse si tehnologii. Fiecare stat membru si-a compus propriul mix energetic, in functie de disponibilitatea resurselor si de preferintele nationale. Interconexiunile electrice dintre statele membre sunt esentiale pentru schimburile transfrontaliere de electricitate, intrucat mixurile energetice din statele membre sunt adesea complementare. Evolutia situatiei de pe piata energiei electrice, in special ponderea tot mai mare a energiei din surse regenerabile, necesita masuri suplimentare pentru a consolida integrarea pietei.

Piata interna a energiei
Ce intelege Comisia printr-o noua organizare a pietei? De ce este aceasta necesara? 
Abordarea provocarilor actuale de pe piata energiei, in special integrarea diversitatii surselor de energie regenerabile si asigurarea securitatii aprovizionarii, necesita o organizare a pietei care sa prevada coordonarea capacitatilor la nivel regional, stocarea energei si o mai mare flexibilitate in modularea cererii, permitand consumatorilor sa participe mai eficient pe piete si facilitand schimburile energetice transfrontaliere. In acest scop, Comisia va avea in vedere norme mai elaborate privind schimburile energetice transfrontaliere si va propune masuri corespunzatoare pentru a incuraja o mai buna integrare a productiei de energie din surse regenerabile pe piata electricitatii per ansamblu.

Va propune Comisia o autoritate europeana de reglementare in domeniul energiei?
Comisia va analiza modul in care se poate ameliora cadrul european de reglementare in domeniul energetic, astfel incat sa poata administra mai bine sistemul energetic european din ce in ce mai integrat. Comisia este de parere ca reglementarea pietei unice la nivelul UE ar trebui consolidata prin conferirea unor competente mai largi si a unui grad de independenta mai ridicat Agentiei pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). Acest lucru este necesar pentru a permite ACER sa monitorizeze eficient dezvoltarea pietei interne a energiei si normele de piata conexe, precum si sa abordeze toate aspectele transfrontaliere pe care le ridica crearea unei piete interne omogene.

Cum intentioneaza Comisia sa mobilizeze investitiile in infrastructura energetica?
Infrastructura energetica este, de obicei, finantata de piata si prin tarifele platite de utilizatorii retelelor. In Europa, doar un numar redus de proiecte de infrastructura vor avea nevoie de subventii in cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) pentru a fi concretizate. Este vorba de proiecte care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, dar care sunt necesare datorita externalitatilor pe care le genereaza: securitatea aprovizionarii, solidaritatea sau inovarea tehnologica.
Numeroase alte proiecte ar putea utiliza alte metode de finantare al caror efect de parghie este mai puternic decat cel al subventiilor sau al ajutoarelor financiare directe. Acest lucru este valabil pentru instrumentele financiare care fac parte din MIE, dar mai ales pentru Fondul european pentru investitii strategice (FEIS), care va fi un instrument foarte important de completare a Mecanismului pentru interconectarea Europei, in vederea finantarii proiectelor de infrastructura energetica in Europa. Acesta va oferi sprijin in cazurile in care finantarea pentru proiecte nu este disponibila din alte surse in conditii rezonabile, acceptand un profil de risc mai ridicat.

Va propune Comisia taxe pe energie?
Strategia-cadru pentru uniunea energetica nu include nicio initiativa noua privind impozitarea energiei la nivelul UE. Comisia incurajeaza statele membre sa priveasca impozitarea energiei dintr-o perspectiva noua, atat la nivel national, cat si la nivel european. Politicile fiscale nationale ar trebui sa creeze un echilibru intre furnizarea de stimulente pentru cresterea utilizarii durabile a energiei, pe de o parte, si nevoia de a asigura preturi competitive si furnizarea de energie la preturi accesibile pentru toti consumatorii, pe de alta parte. Comisia va prezenta rapoarte bienale privind preturile la energie, cu o analiza aprofundata a rolului impozitelor, taxelor si al subventiilor, cu scopul de a asigura un grad mai mare de transparenta privind costurile si preturile energiei.

Eficienta energetica
Ce masuri concrete propune Comisia pentru a imbunatati eficienta energetica in sectorul constructiilor?
Renovarea cladirilor are loc intr-un ritm foarte lent, iar investitiile in eficienta cladirilor ocupate de chiriasi sau de proprietari cu venituri mici sunt extrem de scazute. Incalzirea si racirea constituie in continuare cele mai mari surse ale cererii de energie din Europa. Prin urmare, Comisia va efectua o revizuire a directivelor privind eficienta si performanta energetica ale cladirilor in scopul de a crea un cadru adecvat pentru ameliorarea eficientei energetice a cladirilor. Pe baza experientei dobandite la fata locului in statele membre, Comisia va sprijini modalitatile de a simplifica accesul la finantarea existenta pentru a face parcul imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic. In prezent, investitiile in eficienta cladirilor sunt printre cele mai profitabile pentru cetateni si industrie.

Ce masuri propune Comisia pentru a combate saracia energetica si pentru a sprijini consumatorii vulnerabili?
Saracia energetica rezulta, in principal, dintr-o combinatie de venituri mici si conditii generale de saracie, locuinte ineficiente si un sistem de inregistrare a drepturilor de proprietate care nu incurajeaza eficienta energetica. Prin urmare, aceasta poate fi cel mai bine contracarata printr-o combinatie de masuri, dintre care imbunatatirea eficientei energetice reprezinta cea mai buna solutie pe termen lung. In cazul in care este necesara protejarea clientilor vulnerabili prin politici sociale care intra in sfera de competenta a autoritatilor la nivel national, regional sau local, aceasta protectie ar trebui furnizata, de preferinta, prin sistemul general de protectie sociala. In cazul in care protectia este furnizata prin intermediul pietei energiei prin mijloace precum „tariful de solidaritate” sau o reducere la facturile de energie, este important ca un astfel de sistem sa fie bine orientat, astfel incat sa se limiteze costurile globale si costurile suplimentare rezultate pentru clientii care nu beneficiaza de sistemul respectiv.

Decarbonizarea
Care sunt planurile Comisiei pentru a face din Europa un lider in materie de obtinere a energiei din surse regenerabile?
Uniunea energetica va garanta ca energia din surse regenerabile este pe deplin incoporata si integrata intr-un sistem energetic perfect durabil, sigur si eficient din punctul de vedere al costurilor. Acest lucru va permite UE sa ramana un lider mondial in domeniul tehnologiilor energetice regenerabile si competitive si al inovarii, si in ceea ce priveste serviciile si sistemele energetice inteligente si flexibile.
Pentru a face acest lucru posibil, Comisia va intreprinde urmatoarele actiuni:
• va pune pe deplin in aplicare legislatia existenta si va institui noi reguli de piata in vederea integrarii eficiente a productiei de energie din surse regenerabile pe piata, inclusiv prin dezvoltarea de noi infrastructuri, in special in materie de interconectari;
• va facilita cooperarea si convergenta politicilor nationale privind energia din surse regenerabile si a schemelor de sprijin conforme cu dezvoltarea pietei interne si, in special, cu noul concept al pietei de electricitate, ceea ce va garanta concurenta echitabila intre toate sursele de generare si cerere si va conduce la o mai mare deschidere transfrontaliera a sprijinului pentru sursele regenerabile de energie.
• va promova activitati mai bine orientate de cercetare si demonstrare in domeniul energiei din surse regenerabile, inclusiv prin intermediul fondurilor UE alocate special in acest scop;
• se va asigura ca sursele regenerabile de energie pentru incalzire si racire contribuie in mod semnificativ la securitatea energetica a UE;
• va accelera decarbonizarea sectorului transporturilor, inclusiv prin promovarea electrificarii sectorului transporturilor si prin investitiile in productia de biocombustibili avansati si va sprijini o mai buna integrare a sistemelor energetice si de transport.
Acest lucru va reduce costurile globale de finantare pentru proiectele privind energia regenerabila si va facilita realizarea obiectivelor stabilite pentru 2020 si 2030.

Care este motivul pentru care liderii UE s-au decis asupra unui obiectiv de reducere a emisiilor interne de cel putin 40% pentru 2030? 
O reducere pana in 2030 de cel putin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel intern in comparatie cu 1990 reprezinta un obiectiv principal al politicii UE in domeniul mediului, care a fost aprobat de liderii UE in octombrie 2014.

La nivelul UE, acesta este obiectivul care, garantand eficienta din punctul de vedere al costurilor, ne ghideaza catre o economie cu emisii scazute de carbon pana in 2050. La nivel international, obiectivul privind reducerea cu cel putin 40% a emisiilor interne va servi drept baza pentru contributia UE la negocierile internationale pentru semnarea unui nou acord privind clima care va avea loc la Paris in decembrie 2015 si va contribui la luarea masurilor necesare pentru a mentine cresterea temperaturii medii globale sub 2°°C in comparatie cu nivelurile preindustriale.

Obiectivul privind reducerea cu cel putin 40 % a gazelor cu efect de sera va fi realizat de UE in modul cel mai eficient cu putinta. Acest lucru necesita reduceri ale emisiilor pentru sectoarele de pe piata carbonului (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii - EU ETS) si pentru sectoarele care nu sunt vizate (sectoarele care nu fac obiectul ETS): pana in 2030, va trebui realizata o reducere de 43% fata de valorile din 2005 pentru sectoarele din schema ETS si de 30 % pentru sectoarele care nu fac parte din schema ETS. Caracterul intern al obiectivului de reducere a emisiilor inseamna ca acesta trebuie sa fie realizat prin reducerea emisiilor in UE.

Care sunt costurile si beneficiile obiectivului de reducere a emisiilor cu cel putin 40 % pentru UE, pentru cetateni si pentru intreprinderi? 
Obiectivul de reducere a emisiilor cu cel putin 40 % contribuie la prioritatile Comisiei Juncker de stimulare a cresterii economice, de sporire a competitivitatii si de creare de locuri de munca pentru cetatenii UE. Obiectivul este realist si se asteapta ca el sa imbunatateasca securitatea noastra energetica si eficienta resurselor, incurajand in acelasi timp cresterea economica cu respect pentru mediu si competitivitatea, stimuland investitiile in tehnologii cu emisii reduse de carbon, marind cererea si veniturile pentru sectoarele industriale care produc tehnologii cu emisii reduse de carbon, si generand locuri de munca in noi sectoare de crestere, cum ar fi ingineria, productia de baza, echipamentele de transport, constructiile si serviciile pentru intreprinderi.

In afara importantei sale hotaratoare pentru politica UE privind schimbarile climatice, realizarea obiectivului prezinta multiple beneficii energetice. ecomologice si economice. Dintr-o perspectiva energetica, atingerea obiectivului de reducere a emisiilor va avea ca efect reducerea consumului de combustibili fosili. Acest lucru, la randul sau, va reduce vulnerabilitatea economiei noastre in fata insecuritatii combustibililor si a costurilor ridicate ale combustibililor importati. Economiile de combustibil estimate se ridica la cel putin 18 miliarde de euro in urmatoarele doua decenii[1]. In plus, costurile unei tranzitii catre o economie cu emisii scazute de carbon nu difera in mod semnificativ de costurile care vor fi suportate din cauza necesitatii de a reinnoi sistemul energetic invechit. Din punctul de vedere al mediului, atingerea obiectivului va contribui, de asemenea, la reducerea poluarii atmosferice.

Care sunt urmatoarele masuri pe care Comisia le va intreprinde pentru a pune in aplicare obiectivul de reducere cu cel putin 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel intern?
Cadrul privind clima si energia pentru 2030 face parte integranta din Uniunea energetica si contribuie la tranzitia catre o economie cu emisii reduse de carbon.

UE va trebui sa adopte o legislatie de punere in aplicare cu privire la numeroase aspecte ale cadrului pentru 2030 privind clima si energia, in urma aprobarii acestuia de catre Consiliul European.

Prima prioritate este adoptarea propunerii Comisiei pentru o rezerva de stabilitate a pietei pentru a imbunatati functionarea schemei EU ETS ca principal instrument al politicii UE privind schimbarile climatice. Ulterior, Comisia va adopta o legislatie privind revizuirea Directivei EU ETS pentru perioada de dupa 2020, inclusiv relocarea emisiilor de carbon.

De asemenea, Comisia va demara in 2015 o activitate analitica si de evaluare a impactului privind obiectivele nationale de reducere a emisiilor in sectoarele care nu fac parte din schema ETS, inclusiv imbunatatirea mecanismelor de flexibilitate in sectoarele care nu fac parte din schema ETS si includerea exploatarii terenurilor, a schimbarii destinatiei terenurilor si a silviculturii (LULUCF) in cadrul pentru 2030, cu scopul de a prezenta o propunere(i) legislativa(e) la inceputul anului 2016.

Comisia are in vedere modificari ale schemei ETS. In ce constau acestea? De ce sunt necesare aceste modificari acum? 
Avand la baza o propunere a Comisiei Europene din 2014, Parlamentul European si Consiliul dezbat in prezent legislatia de reformare a schemei EU ETS, prin introducerea unei rezerve pentru stabilitatea pietei (MSR - market stability reserve). Aceasta rezerva a fost conceputa pentru a spori rezistenta la socuri a schemei EU ETS in viitor. In acelasi timp, aceasta permite neutralizarea efectelor negative ale prevalentei excedentului semnificativ de pe piata asupra stimulentelor pentru investitii in emisii scazute de carbon. Colegiuitorii negociaza in prezent elementele de conceptie ale MSR care vor determina ritmul de absorbtie a excedentului de certificate de emisii in MSR.

In continuarea acestui proces de reforma, Comisia va propune modificari suplimentare ale legislatiei imediat dupa ce legislatia privind MSR a fost aprobata. Aceste modificari suplimentare sunt necesare pentru a pune in aplicare orientarile strategice ale liderilor UE cu privire la modul in care EU ETS ar trebui sa functioneze in deceniul care se incheie in 2030. Tot aici este prevazuta o crestere a factorului de reducere liniara (rata la care plafonul de emisii coboara de la an la an) de la 1,74 % la 2,2 % incepand din 2021.

In plus, legislatia va fi modificata pentru a permite industriei sa beneficieze de masurile de relocare a emisiilor de carbon si de alocare cu titlu gratuit a cotelor de emisii dupa anul 2020, in conformitate cu principiile convenite de liderii UE.

In cele din urma, Directiva ETS va fi modificata astfel incat sa se creeze o baza juridica pentru infiintarea unui fond de inovare si a unui fond de modernizare. Aceste doua vehicule financiare sunt finantate din incasarile din cote percepute in perioada 2021-2030. Fondul pentru inovatii va sprijini activitatile demonstrative privind emisiile scazute de carbon in intreaga UE, iar fondul de modernizare va sprijini modernizarea sistemelor energetice din statele membre cu venituri scazute.

Ce masuri se vor lua pentru transporturile rutiere in general si pentru automobile in special? 
Transporturile reprezinta al doilea sector din UE in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera, dupa sectorul energetic. Transporturile reprezinta aproximativ o cincime din totalul emisiilor, iar transportul rutier aproximativ 80 % din acestea. UE a pus deja in aplicare o serie de politici si de texte legislative care vizeaza reducerea acestor emisii si atenuarea impactului lor asupra schimbarilor climatice, printre care:

• obiective obligatorii privind CO2 pentru automobile si furgonete;
• o strategie de reducere a consumului de combustibil si a emisiilor de CO2 provenit de la camioane si autobuze;
• obiective care vizeaza cresterea consumului de combustibili regenerabili in sectorul transporturilor si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera de la combustibilii folositi in transportul rutier
• obligativitatea autoritatilor publice de justifica energia utilizata si emisiile de CO2 atunci cand achizitioneaza vehicule
• o legislatie care sa impuna statelor membre instituirea cadrelor de politica nationale pentru dezvoltarea pietei de combustibili alternativi si a infrastructurii acestora

Liderii UE au solicitat o abordare cuprinzatoare si neutra din punct de vedere tehnologic pentru promovarea reducerii emisiilor si a eficientei energetice in transporturi, pentru transportul electric si surse regenerabile de energie in domeniul transporturilor si dupa 2020. Pe baza succeselor existente, Comisia va examina acum instrumentele si masurile avute in vedere pentru decarbonizarea transportului rutier.
In iunie 2015, Comisia va organiza o conferinta a partilor interesate privind avansarea pe calea decarbonizarii transportului rutier.

Guvernanta
De ce instrumente dispune Comisia pentru a se asigura ca propunerile privind uniunea energetica vor fi puse in aplicare in mod corespunzator si ca evolutia lor va fi monitorizata de statele membre si de alti actori?
Pentru a se asigura ca toate actiunile cu impact energetic la nivel european, regional, national si local contribuie la obiectivele uniunii energetice intr-o maniera coerenta, se va lansa un sistem de guvernanta fiabil, transparent si integrat pentru uniunea energetica. Guvernanta ar trebui sa asigure realizarea obiectivelor Uniunii in domeniul energiei, in special in ceea ce priveste punerea in aplicare a pietei interne a energiei si a cadrului pentru 2030 in domeniul climei si al energiei. Ar trebui, de asemenea, sa ofere investitorilor garantii pe termen lung. In acest sens, procesul de guvernanta ar trebui sa simplifice mecanismele existente de planificare si raportare pentru politicile privind energia si clima si sa reduca sarcinile administrative inutile, monitorizand in acelasi timp punerea in aplicare a acquis-ului comunitar. In acelasi timp, guvernanta ar trebui sa intensifice cooperarea dintre statele membre si cooperarea cu Comisia.Comisia va publica o Stare anuala a uniunii energetice pentru a aborda problemele principale, pentru a produce rezultatele necesare si pentru a orienta dezbaterea politica.

Cum vor contribui cercetarea si inovarea la indeplinirea ordinii de zi a Uniunii energetice?
Cercetarea si inovarea in domeniul energiei reprezinta o piatra de temelie a Uniunii energetice emergente. Descoperirile actuale din cercetarea in domeniul energiei, din ce in ce mai coordonate atat de Uniunea Europeana, cat si de statele sale membre, creeaza noi oportunitati pentru a institui un sistem energetic mai sigur, mai durabil si mai competitiv pentru viitor. 
Dat fiind caracterul lor transversal, cercetarea si inovarea vor contribui la toate dimensiunile uniunii energetice si vor ajuta Europa sa-si atinga obiectivele ambitioase in materie de clima si energie.
O contributie esentiala la obiectivele uniunii energetice o va avea punerea in aplicare a programului Orizont 2020 — Programul-cadru al UE pentru cercetare si inovare in valoare de aproape 80 de miliarde de euro. Acest sprijin financiar va juca un rol semnificativ de catalizator si de parghie in dezvoltarea unor tehnologii viitoare sigure, curate si eficiente in domeniul energiei. Tema „energie”, care face parte din principalele provocari societale abordate in program, este cuprinzatoare, ambitioasa si va contribui la imbunatatirea vietii, la protejarea mediului si va face industria europeana mai sustenabila si mai competitiva.

Cum va contribui politica europeana de coeziune la strategia privind Uniunea energetica? 
Politica de coeziune va juca un rol important in concretizarea uniunii energetice, cu proiecte care aduc beneficii reale cetatenilor in ceea ce priveste energia. Concret, avand la dispozitie fonduri semnificative pentru investitiile in tranzitia spre o economie cu emisii reduse de carbon, adica aproximativ 38 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, politica de coeziune va ajuta statele membre, regiunile, autoritatile locale si orasele sa puna in aplicare investitiile extrem de necesare in eficienta energetica a cladirilor, in energiile din surse regenerabile, in retelele inteligente sau in transportul urban durabil. In conformitate cu unele obiective-cheie ale uniunii energetice, aceste investitii vor contribui asadar la reducerea importurilor costisitoare de energie, la diversificarea surselor noastre de energie, la combaterea saraciei energetice, la reducerea emisiilor, precum si la crearea de noi locuri de munca si la sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii.
Comisia se concentreaza in prezent pe furnizarea de sprijin suplimentar pentru statele membre in ceea ce priveste acordarea de asistenta tehnica, si nu in ultimul rand, pe instrumente financiare care vor fi, de asemenea, esentiale in confruntarea cu provocarile legate de eficienta energetica.

[1] Evaluarea impactului cadrului privind clima si energia pentru 2030, p. 78, tabelul