Un Raport asupra situatiei de conformitate cu Articolul 4 a Directivei privind Eficienta Energetica

Publicat in noiembrie 2014 de catre Buildings Performance Institute Europe (BPIE).

Institutul European pentru Performanta Energetica a Cladirilor (Buildings Performance Institute Europe - BPIE) este o organizatie non-profit independenta dedicata imbunatatirii performantei energetice a cladirilor din Europa, sprijinind astfel reducerea emisiilor de CO2 produse prin consumul de energie in cladirile din Europa. Scopul principal al BPIE il reprezinta analiza politicilor, implementarea si transmiterea cunostintelor prin intermediul studiilor, al sintezelor de politici si al bunelor practici.Institutul actioneaza atat ca un centru de experiența european cat si ca partener european al Retelei Globale de Performanta a Cladirilor (Global Buildings Performance Network).

Conducator de proiect
Dan Staniaszek

Echipa BPIE pentru editie
Oliver Rapf
Francesco Mariottini
Ralf Lottes
Sara Kunkel
Serban Danciu
Marine Faber
Cosmina Marian
Maria Dumitru

BPIE este recunoscator pentru contributia la acest studiu, prin feedback util si critici constructive, din partea expertiilor urmatori:
- Randall Bowie, Rockwool
- Helle Carlsen Nielsen, VELUX Group
- James Drinkwater, World Green Building Council
- Petr Holub, Chance for Buildings
- Lukas Kranzl, Tehnical University of Vienna
- Peter Sweatman, Climate Strategy & Partners
- Dan Constantinescu, Academia de Stiinte Tehnice din Romania

Multumim Grupului VELUX pentru sprijinul lor dedicat.

REZUMAT
Acest raport analizeaza o parte reprezentativa a strategiilor de renovare a cladirilor din 10 state membre ale UE. Importanta renovarii energetice a cladirilor este ilustrata prin faptul ca acestea sunt responsabile pentru cel putin 40% din cerintele de energie ale UE si pentru peste o treime din emisiile de gaze cu efect de sera. De astfel, avand in vedere ca Europenii petrec 90% din viata in cladiri, este important ca renovarea energetica sa sustina un climat interior sanatos.
Cladiriile noi sunt construite din ce in ce mai mult cu nivele de performanta energetica exigente si acest lucru s-a definitivat deja in legislatia UE¹ care cere ca toate cladirile noi sa aiba cerinte de consum de energie aproape zero in numai cativa ani. Totusi, majoritatea cladirilor existente au fost construite inainte de existenta cerintelor formale referitoare la performanta energetica. Ca urmare, performanta energetica a fondului de cladiri existent este mult mai mica decat cea care poate fi atinsa astazi. Pe de alta parte, avand in vedere rata curenta a renovarilor, potentialul complet pentru o imbunatațire a performantelor energetice a fondului de cladiri in conditii de rentabilitate nu va fi realizat inaintea sfarsitului de secol.

Asadar este oportun ca Articolul 4 a Directivei privind Eficienta Energetica² sa ceara ca statele membre sa stabileasca strategii pe termen lung pentru a mobiliza investitiile in renovarea fondurilor nationale de cladiri. Primele versiuni ale acestor strategii trebuiau sa fie publicate pana in 30 aprilie 2014 si totusi, aproape 6 luni dupa data limita, 6 state membre inca nu au respectat aceasta cerinta³.
Articolul 4 completeaza si alte cerinte din cadrul legislatiei UE referitoare la renovarea cladirilor. In conformitate cu Articolul 9 a Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD), statele membre trebuie sa dezvolte politici si masuri pentru a stimula transformarea cladirilor care sunt renovate in cladiri cu consum de energie aproape zero (nZEB). In acelasi timp, Articolul 5 a Directivei privind Eficienta Energetica stabileste o tinta de 3% de renovari anuale pentru cladirile apartinand guvernelor centrale sau ocupate de catre acestea.
Strategiile de renovare din 10 state membre (evidentiate in albastru in harta de alaturi) au fost analizate pe baza unor documente publicate pe website-ul Comisiei⁴.

Conformitate cu Articolul 4
Fiecare strategie a fost analizata pentru a verifica daca respecta cele 5 cerinte din Articolul 4, adica:

a) O prezentare generala a fondului national de cladiri;
b) Identificarea abordarilor rentabile pentru renovari;
c) Politicile si masurile pentru a stimula renovarile in profunzime ale cladirilor in conditii de rentabilitate;
d) O perspectiva orientata spre viitor pentru a ghida deciziile de investitii in domeniu;
e) O estimare bazata pe economii de energie preconizate si a celorlalte beneficii.

Pe langa aspectele legate de conformitate, nivelul de ambitie a strategiilor a fost luat in considerare. In plus, avand in vedere ca petrecem atat de mult timp in cladiri, problemele legate de climatul interior au fost de asemenea explorate.

Austria – Strategia de renovare austriaca este cea mai putin detaliata dintre cele 10 strategii evaluate. Nu sunt mentionate politicile la nivel national pentru promovarea renovarilor, nici o perspectiva orientata spre viitor pentru a ghida deciziile de investitie si nici o estimare a beneficiilor. Asadar, aceasta strategie nu respecta cerintele Directivei si ar trebui sa fie respinsa de catre Comisia Europeana.

Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia⁵ - Descrierea fondului de cladiri si capitolul despre costul optim sunt printre cele mai bune dintre strategiile evaluate. Analiza oportunitatilor rentabile la nivelul cladirilor individuale si descrierea masurilor incluse in renovari individuale au fost foarte detaliate. Strategia include o serie de politici utile care se presupune ca ar ajuta la cresterea pietei pentru renovarea cladirilor. Totusi, aceasta strategie este cam slaba din punctul de vedere a perspectivei orientata spre viitor si a cuantificarii beneficiilor. Aceasta deficienta inseamna ca strategia nu respecta complet cerintele din Articolul 4.

Republica Ceha – Strategia acopera adecvat toate aspectele din Articolul 4 si deci poate fi considerata conforma cerintelor. Avantajele particulare a acestei strategii constau in analiza tehnica a oportunitatilor de economisire a energiei, modelarea scenariilor de renovare si abordarea holistica pentru a identifica politicile si masurile pentru a stimula piata.

Danemarca – Strategia de renovare a cladirilor daneza nu da multe detalii tehnice in ceea ce priveste fondul de cladiri, desi este printre cele mai ambitioase strategii din punctul de vedere a planurilor guvernamentale. Un pachet de 21 de initiative este adresat tuturor sectoarelor de constructie si recunoaste importanta calificarilor, a cercetarii si a dezvoltarii. Un proces complet de consultare a partilor interesate a fost folosit pentru a informa aceste politici. Strategia daneza recunoaste de asemenea importanta de a asigura un mediu interior sanatos pentru locuitori. Totusi, lipsa unor informatii de baza in strategia insasi, anume identificarea abordarilor de renovare rentabile, o perspectiva orientata spre viitor pentru a ghida investitiile si cuantificarea beneficiilor, arata ca strategia daneza nu este conforma cu cerintele Articolului 4.

Franta – Unul din avantajele acestei strategiei este angajamentul la nivel prezidential pentru cateva obiective ambitioase in sectorul de constructie, precum renovarea in profunzime a 500 000 de locuinte pe an si dorinta de a introduce o cerinta de renovare pentru sectorul nerezidential. Abordarea pe trei axe de a sustine locuintele, a facilita finantele si a incuraja cresterea nivelului de pregatire profesionala arata un efort coordonat, sustinut de un numar important de initiative. Ceea ce lipseste in strategia de renovare franceza este o formulare clara explicand cum va fi atins obiectivul de 38% de economisire de energie pana in 2020. De asemenea, doua elemente specificate in Articolul 4, respectiv perspectiva orientata spre viitor, cuantificarea economisirii de energie si a celorlalte beneficii, sunt tratate superficial in asa fel incat strategia franceza nu este considerata in intregime conforma.

Germania – Dintre toate strategiile analizate, strategia de renovare germana cuprinde cele mai multe detalii legate de agenda pentru domeniul cercetarii. Aceasta este o consideratie importanta daca dorim sa dezvoltam maniere mai eficiente de a reduce semnificativ consumul de energie a cladirilor. Totusi, guvernul german inca mai trebuie sa specifice toate elementele strategiei sale pentru renovarea fondului national de cladiri. Acestea sunt asteptate sa fie primite pana la sfarsitul anului 2014. Alte aspecte care lipsesc sunt descrierea unor abordari de renovare rentabile si perspectiva orientata spre viitor. De aceea, aceasta strategie nu este considerata ca fiind complet conforma cu cerintele Directivei privind Eficienta Energetica.

Olanda – Strategia olandeza se bazeaza pe trei principii cheie: informare si sensibilizare, facilitati si stimulente financiare. Obiectivul este de a ajuta rezidentii si afacerile sa se ajute ei insisi si sa realizeze cat de benefica este renovarea energetica, nu numai prin micsorarea costurilor pentru energie, dar si prin imbunatatirea conditiilor de viata, alaturi de cresterea valorii proprietatilor supuse renovarii. Pentru a stimula imbunatatirea calitatii vietii pentru cetateni, guvernul a identificat cateva abordari care sunt destul de inovative si care au potentialul de a stimula cresteri considerabile in performanta energetica a cladirilor. Faptul ca un larg Acord pe Energie (Energy Agreement - mai general) a fost semnat cu un numar de organisme ce reprezinta parti interesate in domeniu este incurajator. In privinta cerintelor din Articolul 4, trebuie sa se atraga atentia asupra faptului ca strategia olandeza nu acopera doua din cele 5 cerinte: evaluarea rentabila a oportunitatilor de renovare si perspectiva orientata spre viitor pentru a ghida deciziile investitionale in domeniu. De aceea, aceasta strategie nu poate fi considerata conforma cerintelor.

Romania – O caracteristica unica a strategiei romane este ca a incercat sa cuantifice beneficiile generale a renovarii cladirilor. Un alt aspect pozitiv este evaluarea optiunilor de politici care trebuie sa lucreze impreuna pentru a aborda barierele fundamentale. Strategia recunoaste ca beneficiile renovarii se resimt la nivelul mai multor ministere, inclusiv, spre exemplu Ministerul Sanatatii, deoarece tara trebuie sa plateasca din cauza locuintelor de calitate proasta prin zile lucratoare pierdute sau prin impactul asupra serviciilor de sanatate. Capitolul despre politici a strategiei recunoaste importanta unui angajament din partea intregulului spectru politic de a sustine strategia pentru renovarea profunda a fondului de cladiri, inclusiv ,spre exemplu, stabilirea unui obiectiv pentru a eradica saracia energetica prin ȋmbunatatirea performantei energetice a fondului de locuinte. In general, strategia este conforma cerintelor din Articolul 4.

Spania – Strategia spaniola include o evaluare tehnica buna a fondului de cladiri si a oportunitatilor de economisire a energiei. Se acorda atentie la importanta strategica a renovarii cladirilor si se identifica nevoia de informare si ȋndrumare alaturi de un buget adecvat si o forta de munca calificata in mod corespunzator. Au fost identificate actiuni specifice care reduc obstacolele birocratice si care ajuta la finantarea masurilor de renovare. Renovarea este vazuta ca un component cheie pentru a ameliora conditiile economice in Spania, revigorand sectorul constructiei si revitalizand zonele urbane. Multe beneficii sunt identificate, inclusiv ameliorarea calitatii de viata care rezulta din cheltuielile reduse pentru energie si ameliorarea conditiilor de confort interior (din cladiri) pentru ocupanti. In general, strategia respecta cerintele de baza din Articolul 4.

Marea Britanie – Strategia de renovare a Marii Britanii include o descriere foarte detaliata a fondului de cladiri si prezinta o intelegere utila a pachetelor de renovare rentabila care ar putea fi tipic adoptate pentru diferite tipuri de cladiri. Cadrul de politici existent este clar definit, in timp ce planul pentru viitor este plasat in contextul bugetelor pentru carbon elaborate fiecare pe o durata de 5 ani si care au fost specificate pana in anul 2027. Potentialele de economisire a energiei si sursele de fonduri existente au fost identificate. Chiar daca Marea Britanie a respectat cerintele de baza din Articolul 4, nicio politica noua nu a fost introdusa⁶, cu toate ca in strategie a fost identificat un potential mare de economisire ȋn conditii de rentabilitate si ca masurile existente nu conduc la renovari profunde in conditii de cost optim.

PRIVIRE DE ANSAMBLU
Pentru a evalua strategiile avand o baza comuna, fiecare a fost calificata in functie de cele 5 componente din Articolul 4, pe o scara de la 0 la 5, unde:
0 = LIPSA – subiectul nu este abordat deloc sau este descris numai in alta sursa
1 = NESATISFACATOR – subiectul este abordat superficial
2 = INADECVAT – subiectul nu este abordat indeajuns, cu detalii insuficiente sau cu alte aspecte importante omise
3 = ADECVAT – respecta cerintele de baza minime
4 = BUN – subiectul este descris in ceva detalii
5 = EXCELENT – subiectul este abordat in mod exemplar
Aceste calificari au fost colectate impreuna pe capitol si in functie de statele membre pentru a obtine mediile generale.
Cel mai important capitol este caracterizarea fondului de cladiri, aceasta avand cea mai mare medie de 3.6. Singurul sector calificat cu o medie de peste 3 (considerat in contextul studiului ca fiind calificarea minimum acceptabila) este descrierea politicilor. Totusi, calificarea reflecta in mare parte respectarea cerintelor Articolului 4 si nu o afirmare a nivelului de ambitie. Numai cateva strategii au inclus o combinatie de politici holistice care trebuie implementate pentru a transforma piata pentru renovarea cladirilor.

In general, statele membre au avut probleme cu perspectiva orientata spre viitor, care s-a calificat cu o medie de numai 2.2 pct. din 5 pct. posibile. Dat fiind faptul ca aceste strategii trebuie sa dea incredere proprietarilor de cladiri pentru a investi in renovari si pietei pentru a investi in tot lantul economic al acestui proces, aceasta este o critica mare a abordarii luate in cele 10 strategii analizate in acest studiu. Chiar daca perspectiva anticipativa ar trebui sa acopere nu numai finantarea masurilor, statele membre ar putea folosi indrumarile tehnice ale Comisiei pentru finantarea renovarii energetice a cladirilor⁷, publicate mai devreme in anul 2014, o sursa de informare utila pentru aceasta parte a strategiei.

Tabelul 1 prezinta evaluarea fiecarei strategii de renovare in comparatie cu/in functie de fiecare criteriu, impreuna cu o calificare generala bazata pe procentul de totalul de puncte posibile.

Tabelul 1: Respectarea cerintelor din Articolul 4 a Directivei privind Eficienta Energetica (EED)

Codul culorilor reflecta evaluarea generala, precum urmeaza:

ROSU = strategie non conforma. Strategia are un scor mai jos de 50% si este deficitara in doua sau mai multe componente. Austria, Danemarca si Olanda sunt in categoria aceasta. Comisia ar trebuie sa respinga aceste strategii si sa ceara sa fie revizuite si prezentate in timp de 6 luni.
PORTOCALIU = strategie partial conforma. Strategia are un scor intre 50% si 69% si are puncte slabe intr-una sau mai multe componente (de exemplu, scorul individual este de mai putin de 3 pct.). Regiunea Capitalei Bruxelles, Franta si Germania sunt clasate ca fiind partial conforme. Comisia ar trebui sa ceara sa fie corectate partile slabe si sa fie predate din nou.
GALBEN = strategie conforma. (Scorul 70-79%, unde nicio componenta luata individual nu a avut un scor mai mic de 3 pct.). Republica Ceha, Spania, Romania si Marea Britanie au produs strategii conforme.
VERDE = strategiile cele mai bune. Orice strategie cu un scor de 80% sau mai mult ar fi considerate ca fiind cele mai bune. Din pacate, niciuna din cele 10 strategii nu a atins aceasta valoare de referinta.

Aspiratii
Pe langa aspectele de conformitate, aceasta analiza a luat in considerare daca politicile si planurile de viitor propuse de statele membre au fost consistente in cerinta de transformare a cladirilor existente in cladiri cu o performanta energetica mare. Mai jos urmeaza politicile cheie evidentiate din strategiile selectate:

• Germania se asteapta ca majoritatea economisirilor pana in 2020 sa fie realizate prin Decretul de Economisire a Energiei (Energy Saving Ordinance), iar restul din diverse scheme de sprijin financiar din partea bancii germane KfW.
• Romania, Republica Ceha si Danemarca au prezentat o abordare holistica cu 15 sau mai multe masuri individuale.
• Strategia franceza este remarcabila in virtutea angajamentului la nivel prezidential pentru a renova in profunzime 500 000 de locuinte pe an si pentru a introduce o obligatie de renovare pentru sectorul nerezidential.
• Regiunea Capitalei Bruxelles, in cadrul Planului Aer-Climat-Energie (PACE), s-a concentrat pe masuri de reglementare.
• Olanda vrea sa ia masuri prin abordarea obstacolelor si incurajarea mijloacelor inovative. Un exemplu este acordul intre companiile de constructie si asociatiile proprietarilor de locuinte de a livra 100 000 de locuinte cu un consum tip net zero energie pana in 2020, fara cheltuieli suplimentare pentru rezidenti sau asociatiile proprietarilor de locuinte.
• Marea Britanie se bazeaza pe politici deja implementate, precum The Green Deal si Energy Company Obligation.

Nici un stat membru nu a definitivat o foaie de parcurs despre cum piata renovarii va evolua in urmatorii ani, in timp ce numai cateva state au inclus o evaluare a scenariilor de renovare a cladirilor. Investitorii potentiali ce incearca sa isi creeze un plan de afaceri pe baza strategiilor acestea, vor fi dezamagiti de lipsa de detalii in domeniul acesta important.
Pentru a rezuma, strategiile nu definesc indrumari strategice clare pentru renovarea fondurilor nationale de cladiri. In concluzie se constata o lipsa de masuri hotarate si indraznete din partea statelor membre care ar fi condus la un progres important in activitatile de renovare. Cu toate ca un anumit numar de state membre au mentionat obiectivele lor pe termen lung, precum reducerea gazelor cu efect de sera sau tranzitia spre energie din surse regenerabile, strategiile lor nu descriu cum sectorul constructiilor ar contribui la acest obiectiv. Intr-adevar, niciuna din aceste strategii nu a luat in considerare cerintele politice sau ale pietei pe termen mediu sau lung. Mai degraba actiunile pe termen scurt au fost in centrul atentiei.

Recomandari
Daca vom realiza potentialul adevarat de a transforma mediul construit european intr-un mediu cu o performanta energetica mare, cu toate co-beneficiile aduse, statele membre trebuie sa ia mai in serios agenda de renovare. Pe baza analizei facuta in acest raport, strategiile de renovarea cladirilor nationale trebuie sa includa urmatoarele dimensiuni:

1) Implicarea partilor interesate - Adunarea tuturor actorilor si partilor interesate pentru a avea oportunitatea de a participa in dezvoltarea strategiei nu numai ca va ameliora calitatea acesteia dar si va facilita livrarea si implementarea ei.

2) Fondul cladirilor – O descriere detaliata a tipului de cladire, a varstei cladirii, a furnizorului de energie, a zonei climatice si a performantei energetice sunt informatii fundamentale pentru a determina etapele urmatoare a strategiei. In mod ideal, aceasta descriere ar trebui sa fie gratuita si disponibila online.

3) Abordari rentabile a renovarilor – un sumar a analizei costului optim, facut in acord cu indrumarile Comisiei, ar trebui sa fie prezentat, pentru identificarea nivelelor de performanta energetica ce ar trebui atinse in diferite tipuri de cladiri.

4) Politicile trebuie sa fie indrumate spre realizarea renovarilor profunde (inclusiv cele planificate) si sa fie holistice in acoperirea lor.

5) Perspectiva orientata spre viitor – Politicile trebuie sa fie concepute in asa fel incat sa ofere pietei semnale adecvate pe termen lung si sa fie comunicate in asa fel incat toti actorii din lantul economic aferent acestui domeniu sa inteleaga obiectivul general si sa isi planifice strategiile de investitii cu incredere. O foaie de parcurs cu date cheie, obiective, etape importante etc. pentru introducerea legislatiei si a mecanismelor de sprijin, trebuie sa fie considerata ca o cerinta esentiala pentru viitoarele strategii de renovare.

6) Recunoasterea dinamicelor pietei de constructie – Politicile si masurile de sprijin isi pot realiza obiectivele numai daca sunt adaptate la nevoile, dorintele si motivarile propietarilor de cladiri. Orientarea inerenta spre ameliorarea locuintelor si a locurilor de munca trebuie sa fie considerata ca un factor determinant pentru a ameliora performanta energetica a cladirilor. Alti factori si actiuni care lucreaza cu dinamica pietei trebuie sa fie cercetate, mai ales cand se schimba ocupantii sau cand anumite componente ale cladirilor sunt inlocuite.

7) Cuantificarea beneficiilor – In plus fata de economiile de energie, carbon si cheltuieli, statele membre ar trebui sa ia in calcul beneficiile generale cuantificabile ca avand impact economic, social si ecologic.

8) Cladiri sanatoase – Este important sa fie incluse cerinte si indrumari despre cum renovarile pot asigura nu numai rezultate in economisiri importante de energie dar si sa asigure un fond de cladiri mai sanatoase cu lumina naturala, ventilatie adecvata si un climat interior de calitate buna pentru a imbunatati calitatea vietii si bunastarea oamenilor care traiesc si lucreaza in acestea.

9) Monitorizarea implementarii si executarea cerintelor – Dupa ce au fost dezvoltate strategii adecvate, urmatorul pas primordial este de a se asigura ca acestea sunt implementate astfel incat sa se observe beneficiile identificate. Cerintele trebuie sa fie executate si la nivelul statelor membre si la nivel UE pentru a garanta ca efectele dorite sunt realizate in practica.

10) Evaluare si revizuire continue – Strategiile de renovare trebuie sa fie documente concrete care se schimba si evolueaza in timp ce experienta creste si piata se adapteaza la dezvoltarea solutiilor tehnologice, la practicile de implementare, la cheltuieli, mecanisme de finantare si ,nu in ultimul rand, la exigentele consumatorului. Articolul 4 cere ca statele membre sa actualizeze si sa retrimita Comisiei strategiile lor la fiecare 3 ani.

________________
1 Directiva 2002/91/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 16 Decembrie 2002 despre performanta energetica a cladirilor
2 Directiva 2012/27/EU a Parlamentului European si a Consiliului din 25 Octombrie 2012 despre efficienta energetica
3 Urmatoarele 6 state membre nu au publicat strategiile lor de renovare pana in data de 15 Octombrie 2014: Grecia, Ungaria, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Slovenia.
4 http://ec.europa.eu/energy/efficiency/eed/article4_building_strategies_en.htm
5 Datorita structurii federale a Belgiei, fiecare din cele 3 regiuni a publicat propria sa strategie de renovare. Regiunea Capitalei Bruxelles a fost selectata pentru acest raport pentru de a considera renovarea la nivel de oras.
6 In afara de Schema de Oportunitate de Economisire a Energiei (Energy Savings Opportunity Scheme, ESOS) pentru companii mai mari, ca raspuns la cerintele de audit energetic din Articolul 8 din Directiva privind Eficienta Energetica.
7 http://ec.europa.eu/energy/efficiency/studies/doc/2014_guidance_energy_renovation_buildings.pdf